- Un secretar de stat de la Justiţie a cerut stoparea anchetei ANI în cazul Iuliei Motoc
Judecătoarea Iulia Motoc figurează ca arbitru și conciliator pentru o curte internațională de arbitraj, funcție declarată incompatibilă prin Legea 161/2003, invocată chiar de inspectorii Agenției Naționale de Integritate (ANI) atunci când i-au închis dosarul de incompatibilitate. Sursa Zilei deţine proba calităţii de arbitru şi conciliator al Iuliei Motoc pentru ICSID (Curte de Arbitraj Internațional cu sediul în Washington), lucru certificat de chiar secretariatul instituţiei de la Washington într-un răspuns oficial.
Ministrul justiţiei sesizează, secretarul de stat retractează
Titus Corlăţean, ministru al justiţiei în primul cabinet Ponta, a trimis, pe 29 iunie 2012, la ANI o sesizare în care susținea că Iulia Motoc, judecător la CCR, nu a respectat regimul juridic al incompatibilităţilor întrucât, simultan cu exercitarea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională, „face parte şi din următoarele structuri: expert în cadrul Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, membru al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale şi membru al Comitetului Consultativ al Convenţiei-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale”. După o cercetare făcută în aproape două luni, pe 2 august inspectorul de integritate a concluzionat că „activităţile desfăşurate de d-na Iulia Motoc nu reprezintă exercitarea unor „funcţii” şi nu se regăsesc printre interdicţiile prevăzute de lege, aşa cum sunt reglementate de Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, aplicabil în mod corespunzător şi judecătorilor Curţii Constituţionale”. În mod surprinzător, nici Ministrul Justiţiei (cel care a sesizat conflictul de interese), nici inspectorii de integritate, nu remarcă şi calitatea de arbitru şi conciliator al judecătoarei constituţionale Iulia Motoc.
ANI s-a făcut că verifică
Înainte ca inspectorul de integritate să ajungă la concluzia că „Iulia Motoc nu a obţinut venituri de natură salarială” de la cele trei organisme, face referire şi la dispoziţiile legii 161/2003 (privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice), unde sunt enumerate, la capitolul interdicţii aplicabile magistraţilor, şi „activităţile de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură”. Or, chiar în acel moment (iulie 2012), pe site-ul Curţii Constituţionale era afişat CV-ul prin care Iulia Motoc recunoştea calitatea sa de „conciliator şi arbitru pentru ICSID, din 2008, până în prezent”. ICSID este o instituție autonomă pentru reglemetarea diferendelor pe investiţii între state, scopul declarat fiind acela de a oferi „facilităţi pentru concilierea şi arbitrajul litigiilor de investiţii internaţionale”. Amănuntul nu a scăpat numai ministrului justiţiei, Titus Corlățean, semnatarul sesizării, ci şi inspectorilor de integritate care nu au cerut nicio lămurire asupra acestui aspect regăsit în CV-ul oficial al Iuliei Motoc. Chiar dacă, după reînnoirea Curţii Constituţionale, Iulia Motoc a scos din prezentare acest amănunt al carierei sale, pe site-ul ICSID aceasta figurează cu mandat încă în funcţiune până pe 31 octombrie 2014.
Sursa Zilei deţine răspunsul oficial al ICSID: Iulia Motoc este membru desemnat de Guvern pentru 6 ani
Cum Iulia Motoc a renunţat să mai treacă în CV-ul oficial şi calitatea sa de arbitru şi conciliator ICSDI, Sursa Zilei a cerut ieri secretariatului acestei instituţii confirmarea informaţiei care se regăseşte şi pe site-ul instituţiei. Răspunsul a venit 24 de ore mai târziu:
Dr. Julia Antoanella Motoc, Profesor de Legislaţie Internaţională la Universitatea de Drept Bucureşti, a fost desemnată pe listele ICSID de arbitri şi conciliatori de către Guvernul României în octombrie 2007, pentru un termen de şase ani
ICSID
comunicat oficial
Conform aceluiaşi răspuns oficial, conciliatorii şi arbitrii sunt plătiţi individual pentru munca legată de fiecare caz, în raport de tabloul de onorarii ICSID. „Plăţile sunt făcute de părţile implicate în litigiu. Dr. Motoc nu a fost încă numită în vreun dosar ICSID până în acest moment”, se arată în răspunsul instituţiei.
Conform legii însă, starea de incompatibilitate pentru un demnitar, magistrat sau funcţionar nu se rezumă la banii încasaţi pentru alte activităţi decât cele didactice, ci la exercitarea unei alte calităţi decât a celei prevăzute de legea concepută pentru transperanţă, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
Secretarul de stat de la Justiție a cerut blocarea anchetei în cazul Motoc
Judecătorul Ovidiu Puţura a cerut blocarea anchetei ANI pe 4 iulie 2012, la cinci zile după ce Titus Corlăţean, deţinător atunci al portofoliului de la Justiţie, a sesizat posibila incompatibiliate a judecătorului Constituţional. „Răzgândirea” s-a produs cu doar două zile înainte să fie votată suspendarea preşedintelui Traian Băsescu şi în plin blitzkrieg al noii coaliţii de guvernare pentru şefia celor două camere ale Parlamentului.
Judecătorul bistriţean Ovidiu Puţura, care până în 17 mai anul trecut era director al Direcţiei Contencios din Ministerul Justiţiei, a transmis Agenţiei Naţionale de Integritate o solicitare de „retragere a sesizării d-lui Titus Corlăţean, motivată de necesitatea menţinerii «unui climat favorabil realizării unei evaluări obiective, de către Comisia Europeană, în contextul adoptării viitorului raport MCV privind România»”. În aceeaşi zi de 4 iulie, ANI a răspuns Ministerului Justiţiei că semnătura secretarului de stat de pe „cererea de desesizare „nu are aceeaşi putere juridică şi nici „nu se poate substitui voinţei titularului sesizării iniţiale”. ANI chiar l-a îndemnat în respectiva adresă pe ministrul de atunci al justiţiei să revină el însuşi, pe principiul simetriei actelor juridice, cu o cerere motivată legal pentru retragerea sesizării. Culmea, la adresa ANI, Ministerul Justiţiei a revenit cu nou răspuns, de această dată semnat de secretarul general Silvia-Ileana Vişoiu, care”confirmă inexistenţa unui temei legal pentru retragerea sesizării”.
Secretarul de stat Ovidiu Puţura: Ministrului Corlăţean i-a lipsit această informaţie
Confruntat cu motivarea raportului de clasare în cazul Iuliei Motoc, secretarul de stat de la Justiţie Ovidiu Puţura a răspuns că decizia de retragere a sesizării a fost luată într-o şedinţă cu ministrul.
La ANI am spus că nu susţinem sesizarea noastră. Cu o zi sau două înainte, am avut o discuţie cu ministrul Corlăţean pe tema aceasta şi a spus că nu o mai susţinem. Când a plecat adresa la ANI, dl Corlăţean lipsea din minister, aşa că am semnat eu în locul dumnealui. Aşa e practica.
Ovidiu Puţura
secretar de stat MJ
Secretarul de stat Puțura a recunoscut că ministrul abia se întorsese de la Bruxelles, unde se întâlnise cu comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding, căreia îi promisese că „va aduce un climat de normalitate”.
Fusese lansată ideea că noul Guvern vrea să desfiinţeze Curtea Constituţională. S-a decis retragerea sesizării, pentru că urma să fie un raport pe MCV şi ne-am gândit că nu e bine să se pună presiune pe unul dintre judecătorii CCR.
Ovidiu Puțura
secretar de stat MJ
Cât despre lipsa informaţiei despre calitatea de arbitru al Iulie Motoc din sesizarea trimisă ANI, Puţura a răspuns simplu: „Ministrul s-a ocupat personal de acest caz. Probabil că i-a lipsit această informaţie”.
4 iulie – ziua retragerii sesizării, Reding a scris pe Twitter despre abuzurile noii puteri de la Bucureşti, Corlăţean a reacţionat într-un interviu RFI
Magistraţii Curţii Constituţionale au trimis la începutul lunii iulie 2012 o scrisoare Comisiei de la Veneţia, în care avertizau asupra măsurilor „ce se preconizează şi prin care se încalcă în mod flagrant Constituţia, normele democratice şi principiile statului de drept, cu consecinţe grave, prin precedentul care se creează şi prin deprecierea imaginii internaţionale a ţării”. Comisarul european pentru Justiție, Viviane Reding, a reacționat rapid, pe Twitter, arătând că este „foarte îngrijorată de atacurile recente la independenţa Curţii Constituţionale a României”. Reding a adăugat că, pentru ea, „un sistem judiciar funcţional şi independent este o precondiţie pentru respect reciproc în Spaţiul european de Justiţie”.
Reacţia comisarului european pentru Justiţie, Viviane Reding, faţă de situaţia din România nu este o poziţie oficială. Astfel de chestiuni puse pe Twitter pot fi o reacţie uneori grăbită. Bineînţeles că suntem atenţi la aceste reacţii. Vom discuta cu toţi actorii europeni implicaţi, pentru că nu este de datoria lor să intervină în dispute politice esenţialmente interne. Nu s-a pus niciodată problema desfiinţării Curţii Constituţionale sau a revocării unor judecători
Titus Corlăţean
ministrul justiţiei, vicepreşedintele PSD
interviu la RFI, 4 iulie 2012
După o săptămână de la retragerea sesizării transmise ANI, Titus Corlăţean şi noul premier Victor Ponta au fost primiţi la Bruxelles de comisarul pentru Justiţie Viviane Reding, iar şase luni mai târziu România a primit un nesperat de favorabil feed-back prin raportul de ţară. Iulia Motoc a fost declarată compatibilă cu funcţia de la Curtea Constituţională pe 2 august 2012.
Iulia Motoc ar putea fi înlocuită pe lista CEDO de un alt judecător constituţional
12 parlamentari din Comisiile Juridice reunite au votat, miercuri, împotriva trimiterii judecătoarei constituţionale Iulia Motoc pe lista de trei propuneri pentru postul de judecător la CEDO. Deşi consultativ, avizul negativ de astăzi ar putea fi însuşit de Guvern, în baza modificării procedurii prevăzute de OUG 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Avizul negativ dat miercuri de comisia juridică din Parlamentul României poate fi urmat, conform legii, de un refuz motivat al Guvernului de a-şi însuşi una sau mai multe dintre propunerile de nominalizare pentru candidaţii la postul de judecător la CEDO. Când a modificat procedura, Guvernul chiar a avut în considerare situaţia prevazută de art. 5, alin 1, indice 6, în care „comisia poate înainta una sau mai multe, după caz, dintre propunerile reținute pe lista de rezervă”. Numele de rezervă este cel al lui Tudor Panţîru, judecător al Curţii Constituţionale din Republica Moldova şi fost deputat PSD în Parlamentul României. Acesta a mai fost judecător internaţional CEDO, între 1996 şi 2001, conform CV-ului postat pe site-ul Camerei Deputaţilor.
„Voturile negative date Iuliei Motoc au venit din partea unor parlamentari PSD şi PC, care au respins persoana Iulia Motoc, nicidecum procedura”, au explicat surse parlamentare pentru Sursa Zilei. De altfel, juriştii liberali, cum este şi cazul lui Tudor Chiuariu, şi-au anunţat public votul favorabil şi susţinerea pentru lista de nume înaintată de comisia special întrunită acum aproape trei săptămâni. Din comisia guvernamentală specială au făcut parte, pe lângă specialişti din justiţie, şi ministrul de resort, Robert Cazanciuc, dar şi ministrul de externe, Titus Corlăţean.
Mihaela Chiper