Motorul cu abur a fost folosit pentru locomotive timp de peste o sută de ani la începutul secolului al nouăsprezecelea, până la înlocuirea definitivă cu tehnologia diesel și alte motoare moderne.
Înainte de apariţia locomotivei cu abur, inventatorul francez Nicolas-Joseph Cugnot a construit mașina cu abur. Ideea de locomotivă a apărut ca soluție la transportul minereului din galeriile miniere.
Prima locomotivă propulsată de forţa aburului a fost construită de Richard Trevithick. „Tram Engine” consta dintr-o mașină cu abur de înaltă presiune, transpusă pe roți cu bandaje netede, destinată circulației pe drumuri, nu pe căi ferate.
Mai târziu, Matthew Murray din Leeds a inventat locomotiva cu abur, care se deplasa pe șine din lemn. După multiple testări şi încercări, au fost construite locomotivele Salamanca, Prince Regent, Lord Wellington și Marquis Wellington, care au funcționat pe prima linie industrială cu tracțiune cu abur.
Englezul William Brunton a experimentat locomotiva cu abur Steam-horse, utilizată în minele engleze din Rainton.
Într-un final, William Hedley, Jonathan Foster și Timothy Hackworth au construit Puffing Billy, un model de locomotivă cu aderență simplă, care a funcționat timp de cincizeci de ani.
Prima linie publică a fost inaugurată în 1825, iar locomotiva a transportat aproape cinci sute de călători, parcurgând traseul Stockton – Brusselton, după care traficul de călători și mărfuri pe linia Stockton – Darlington a fost asigurat de tracțiunea cu locomotive, pe lânga cea cu cai.
Roxana Mera