Pachetul de reduceri de taxe și de impozite prevăzute de proiectul de Cod Fiscal este inaplicabil din punct de vedere economic și financiar, iar retrimiterea actului normativ în Parlament de către președintele României este un lucru înțelept, a declarat vineri guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
”Pachetul de reduceri de taxe și impozite, din punct de vedere economic și financiar, este inaplicabil. (…) Trimiterea spre Parlament a Codului Fiscal spre examinare este un lucru înțelept. Este un proces legal în desfășurare, este un drept al președintelui și mai este ceva… Faptul că instituțiile statului român reacționează chiar la o aprobare de 100% în Parlament. Există instituții ale statului care reacționează, ca și Consiliul Fiscal, ca și Banca Națională. (…) Și decizia premierului de a convoca sesiunea extraordinară a Parlamentului este una înțeleaptă”, a afirmat Isărescu, citat de Agerpres.
Principalele elemente ale discursului:
- Codul Fiscal conține și măsuri bune pentru economie, însă impactul bugetar de 2,3% din PIB pe care îl presupune aplicarea sa de la 1 ianuarie 2016 va produce deraieri importante ale economiei românești. Majorările de salarii anunțate pentru sectorul bugetar ar mai aduce un impact de 1,3% din PIB.
- Cum putem aplica aceste măsuri fără să negociem cu partenerii internaționali. Avem deja creștere de 4%! Unde vrem să ajungem? La 8%? Ne țin motoarele pentru așa ceva? Noi suntem la 4% (creștere economică) la viteză de croazieră. Ar trebui să stăm pe pilot automat, dar noi vrem să tragem brusc de manșă. 2,3% din PIB. (…) Este o mișcare brutală, de proporții, care în condiții de creștere economică nu își are rostul. Când ai creștere economică nu îți trebuie deficite mai mari. Trebuie să ții resursele să le cheltuiești când economia scade.
- O discuție în care criteriile economice sunt amestecate cu cele politice, sociologice, nu duce la nimic.
- Conducerea economiei de piață se face prin politici fiscal-bugetare, și aici deficitul este esențial. O deviere de două puncte într-un an … se înroșesc (ecranele instituțiilor financiare — n.r.), apar semnale de alarmă: ce e cu avionul ăsta? A plecat de la București la Bruxelles și unde vrea să ajungă…la Polul Nord? Deviațiile de la aceste principii se penalizează, se ia carnetul de conducere…se consideră că nu știi să conduci.
- Dacă vrei să ieși din ruta stabilită, trebuie să spui ”Uite, când ajung la creștere economică de 4%, trec pe pilotul automat”. Înseamnă că deficitul de 1% este o normalitate. Dacă vrei să ieși din el, să treci de la 4% la 5% trebuie să demonstrezi că ai cu ce, ai combustibil, ai motoare puternice. Negocierile sunt foarte grele.
- Politica fiscal bugetară trebuie să fie anticiclică. Introducerea cotei unice în 2005, care a fost o măsură prociclică, mai ales că s-a optat pentru 16% și nu pe 19%, a dus la crearea unui deficit structural, care a fost acoperit din intrările de capital. Și politica din 2008 a fost tot prociclică, însă nu trebuie să recidivăm în 2016.
- Obsesia pentru o creștere rapidă, fără a se ține cont de macrostabilitate, ar putea produce un derapaj foarte costisitor. ”Trebuie să iei vagoanele să le repui pe șină. Pierzi timp, ani de creștere economică”.
- Ideea conform căreia nu putem crește economic fără deficit este o prostie. De câțiva ani, economia României crește fără deficite, anul acesta fiind aproape pe surplus. În schimb, se intenționează accentuarea deficitele bugetelor sociale, care și așa sunt foarte mari, pe considerente electorale.
- Blamarea creditorilor internaționali pentru faptul că ne limitează sfera de decizie, pozițiile arțăgoase ale autorităților române în relația cu aceștia au împiedicat România să obțină un rating de tip A de la agențiile de evaluare financiară, deși a avut performanțe bune în ultima vreme. ”Costul finanțării este esențial, poate să îți mănânce 2-3% din PIB, dacă nu ești atent cu creditorii. Pe ce motiv ar trebui să stricăm relația cu Fondul, cu UE? Avem senzația că ne exploatează?”