Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat marți că își dorește ca leul să aibă o ”viață mai lungă” și a subliniat din nou că trecerea la euro este un proces mult mai complicat decât denominarea din 2005.
Contextul acestor declarații este dominat de criza Zonei Euro, generată de situația din Grecia. Oficial, statul român și-a propus să adere la spațiul monetar unic în 2019, însă momentul aderării depinde de respectarea criteriilor nominale și reale.
”Trebuie să fim siguri că suntem foarte bine pregătiţi, inclusiv emoţional”, a declarat Isărescu, la un eveniment din București, dedicat aniversării a 10 ani de la denominare.
”Se demonstrează că un proces relativ mai simplu decât trecerea la euro, cel de denominare, care era de normalizare, de simplificare, poate crea probleme, iar populaţia are involuntar emoţii. În consecinţă, pledez din nou că discuţiile legate de trecerea la euro trebuie să se menţină la o anumită complexitate, avem un deficit în complexitate, cum spune un contemporan. Lucrurile trebuie explicate pe diverse canale, dar trecerea la euro este un proces mult mai complicat. (…) În urmă cu zece ani i-am urat leului greu să aibă parte de sănătate. Atunci nu i-am spus să aibă viaţă scurtă, am găsit o formulare aşa de trecere la euro. Acum înclin să spun să aibă şi viaţă mai lungă, este moneda noastră”, a afirmat Isărescu.
Alte declarații relevante ale guvernatorului BNR:
- Cea mai mare eroare ar fi ca populaţia să creadă că trecerea la euro înseamnă doar o schimbare de monedă, de trecere de la bancnote de polimer înapoi la unele de hârtie, şi că doar se schimbă la un anumit curs.
- Unul dintre motivele denominării a reprezentat pregătirea monedei pentru trecerea la euro, la momentul când România va fi pregătită pentru acest pas. Înainte, 40.000 de lei pentru un euro transmitea în gândul nostru că trecerea la euro nu se va putea face niciodată, dar 4 lei, 5 lei sună altfel acum.
- Alţi factori care au stat la baza deciziei de a tăia patru zerouri au fost marcarea clară a încheierii unui ciclu inflaţionist lung, dar şi a faptului că preţurile din România sunt la niveluri nominale uzuale în Europa, cum procedaseră deja Croaţia şi Ungaria.
- La unele produse sunt în continuare preţurile mai scăzute la noi, la cursul de schimb. Comparaţia cu preţurile din alte stat se face foarte simplu. Până la urmă, integrarea în Europa înseamnă să te obişnuieşti cu un anumit sistem de valori, iar preţurile reprezintă materializarea lor. În plus, indicatorii economici – PIB, PIB/cap de locuitor, consumul, producţiile în lei noi s-au comparat mult mai uşor cu ce se întâmpla în Europa.
- Banca centrală a trecut mai uşor peste criza economică cu leul greu decât dacă nu ar fi avut loc denominarea.
- Peste câteva zile o să apară indicele de inflație și o să vedem acolo o scădere a prețurilor de peste 2% . Cam acestea sunt calculele noastre și nu prea greșim aici. Deci avem o scădere, într-o lună, de două puncte, într-un context în care s-a vorbit despre faptul că o să crească factura din cauza deprecierii leului. Iar indicele anual, care în prezent este la 1 și ceva la sută, probabil se va duce la minus unu și ceva la sută. Noi am mizat pe faptul că nu îi va intra în cap populației că asta înseamnă deflație.