Trecerea la moneda euro în anul 2015 nu intră în discuţie, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină economică, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de New York Times.
Ţinta de aderare în 2015 acum „nu intră în discuţie”, a precizat Isărescu.
El mai adăugat că, menţinându-şi moneda, România şi-a păstrat flexibilitatea creditelor, a poutut controla lichidităţile şi a putut permite monedei să se deprecieze pentru a ţine sub control deficitul. În absenţa controlului politicii monetare, spune guvernatorul BNR, unel ţări din zona euro, cum ar fi Grecia, sunt forţate să se sprijine, în pirmul rând pe politici fiscale: cheltuieli şi impozitare. Desigur, această observaţie ne împinge înapoi, este o dezamăgire pentru că aderarea la UE a fost considerată un panaceu. “Visele noastre ţinteau prea sus.”
Declarația președintelui Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru
În cazul României, comentează autorul articolului, Dan Bilefsky, a menţine leul cât mai ieftin a făcut ca exporturile, care merg în proporţie de două treimi către zona euro- să fie mai competitive şi ţinând cont de costuirle mai mici de întreţinere şi viaţă ţara a devenit interesantă pentru muncitorii calificaţi ai ţărilor din zona euro care se lupăt cu criza.
România are o ţintă indicativă de adoptare a monedei euro în anul 2015, însă calendarul va fi pus în discuţie după alegerile parlamentare din această iarnă, potrivit declaraţiilor anterioare ale oficialilor români.
Isărescu a afirmat în interviul citat de New York Times că, prin menţinerea monedei naţionale, România a câştigat flexibilitatea de a ajusta dobânzile, de a controla lichiditatea şi de a permite deprecierea leului pentru reducerea deficitului bugetar.
Fără control asupra politicii monetare, ţări din zona euro precum Grecia s-au văzut obligate să se bazeze, în criză, în principal pe măsuri de politică fiscală, respectiv creşterea taxelor şi scăderea cheltuielilor, a precizat guvernatorul în interviul citat de New York Times.
Nici România nu a fost imună la criză, spune autorul articolului. Încercarea nereuşită de a-l înlătura pe Traian Băsescu a zguduit încrederea investitorilor şi a pus sub semnul întrebării continuarea finanţării prin pachetul de ajutor financiar de 26 de miliarde$ primit în 2009 de la Uniunea Europeană, Banca Mondială şi FMI.
(S.S.)