UPDATE: Fostul președinte al României Ion Iliescu și fostul prim-ministru Petre Roman au fost puși din nou sub urmărire penală în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, potrivit unui comunicat transmis de Parchetul General. Cei doi sunt acuzați de infracțiuni contra umanității.
”În cauza denumită generic «Mineriada din 13-15 iunie 1990», procurorul de caz din cadrul Secţiei parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus în cursul zilei de astăzi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de 2 inculpaţi sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (1311 subiecţi pasivi secundari ), lit. j) (1211 subiecţi pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal”, a anunțat Parchetul General.
Sursa citată a precizat că sunt vizaţi:
– Iliescu Ion, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României;
– Roman Petre, la data faptelor, prim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
Din probatoriul administrat până în prezent a reieşit următoarea situaţie de fapt:
”În luna iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în statul român la acel moment au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, au fost violate 2 persoane, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane. Începând cu 22 aprilie 1990, în Piaţa Universităţii din municipiul Bucureşti a avut loc o manifestaţie ce s-a desfăşurat pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestaţia avea caracterul unei opoziţii la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanţii solicitând verbal, prin comunicate şi alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înfiinţarea unei televiziuni libere şi alte astfel de revendicări de orginte democratică”, arată procurorii.
Potrivit acestora, ”Iliescu Ion, Roman Petre şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanţilor aflaţi fizic în Piaţa Universităţii, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acţiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestaţii, în special liderii de opinie, precum şi împotriva oricărei persoane care manifesta sau erau susceptibili de a manifesta o formă de opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale”.
”Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui număr foarte mare de persoane. În acest sens, persoane din conducerea statului ar fi constituit, potrivit probelor administrate, un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară şi civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuţie de natură şi conţinut diferite la fapte produse la o scară impresionantă. În tabloul infracţional, persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziţie inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea şi orchestrarea comiterii infracţiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menţionate”, mai arată procurorii.
Potrivit acestora, ”din actele administrate de procurori a rezultat conivenţa la nivelul planificării şi orchestrării planului infracţional, iar modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane, neparticipante la înţelegere”.
”Astfel, începând cu data de 13 iunie 1990 a fost pusă în practică o acţiune represivă împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării”, a mai transmis Parchetul General.
Potrivit procurorilor, ”acţiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat şi sistematic, în cadrul căruia au murit prin împuşcare a 4 persoane, au fost violate 2 persoane, au fost vătămate fizic sau psihic un număr total de 1.311 persoane”.
”De asemenea, un număr total de 1211 persoane au fost persecutate prin privarea nelegală de libertate. Astfel, în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la unitatea militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară. Conform hotărârii luate de către factorii politici, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii, împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor”, se mai arată în comunicatul de presă.
Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii.
”S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane. Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie, locuinţele principalilor lideri politici din opoziţie şi sedii ale publicaţiilor de presă independente şi ale unor instituţii de învăţământ. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului, sub pretextul că aceştia au legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii”, mai arată procurorii.
Aceştia explică faptul că persoanele care au fost ridicate din Piaţa Universităţii, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestaţiile, au fost duse cu forţa în unitatea militară 0575 Măgurele şi în incinta Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri de la Băneasa, fiind private de libertate într-un mod nelegal şi în spaţii total improprii pentru deţinerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990.
”Cazarea civililor aduşi de pe străzile Bucureştiului s-a realizat în condiţii total improprii, în garaje, atât bărbaţi, cât şi femei, minori şi bătrâni. Aceste persoane s-au aflat în permanenţă sub pază militară, nefiindu-le permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior, fără a primi asistenţă medicală adecvată şi fiind supuse la tratamente înjositoare şi degradante (inclusiv prin simularea unor execuţii colective sau prin gazarea colectivă prin eliberarea gazelor de eşapament în spaţiile de deţinere)”, a mai transmis Parchetul General.
Procurorii mai precizează că starea de fapt reţinută şi încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, dată la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 şi s-a constatat nulitatea actelor de urmărire anterior efectuate.
Știre inițială:
Fostul premier Petre Roman s-a prezentat, miercuri dimineaţă, la Parchetul General pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei din iunie 1990, în care este acuzat de săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. El neagă că ar fi avut vreo implicare.
Tot astăzi, urma să fie audiat și Ion Iliescu. Procurorii au mers la el acasă, deoarece el nu se poate deplasa la sediul Parchetului.
Fostul președinte Ion Iliescu a refuzat însă să dea declarații în dosarul Mineriadei. Avocatul acestuia a dezvăluit că recomandarea a venit chiar de la el.
Petre Roman, care ar fi fost chemat la Parchet pentru a i se aduce la cunoştinţă faptul că are calitatea de inculpat, a ținut să precizeze că nu există nici cea mai mică dovadă ca ar fi fost implicat în aducerea minerilor în Bucureşti în 13 – 15 iunie 1990 şi consideră că această învinuire care i se aduce este profund nedreaptă, pentru că nu avea niciun interes să organizeze un complet şi o represiune.
”Această în învinuire este profund nedreaptă şi am să vă expun de ce. Ce interes aveam eu, mai mult decât atât, cum aş fi putut eu, profesor, cercetător, trecut prin baricada de la Inter, unde au fost 39 de tineri camarazi de-ai mei ucişi de gloanţele trase la ordinul lui Ceauşescu. Angajez România pe drumul spre Uniunea Europeană, spre NATO. Această angajare am făcut-o, ca să spun aşa categoric şi fără niciun fel de îndoială şi ezitare. Deci cum aş fi putut eu, ce interes aveam ca să organizez, să fac un complot, o represiune împotriva cui? Împotriva unor oameni care, constatarea evidentă este că de două luni blocau traficul în Piaţa Universităţii, dar, încă o dată, eu eram cel venit de pe baricadele libertăţii şi democraţiei”, a afirmat Petre Roman.
Întrebat dacă a fost cooptat de preşedintele de atunci Ion Iliescu în acest plan, fostul premier a răspuns: ”Nu există niciun asemenea plan în care eu să fi fost prezent, niciun fel”.
”Eram după alegerile libere, câştigasem alegerile cu 67%. Anunţasem programul de reformă pentru a crea în România o democraţie liberală cu o economie de piaţă. Eram deja angajat pe drumul ăsta şi, mai mult decât atâta, ca dovadă evidentă că aşa stau lucrurile este că la două săptămâni, nu mai mult, la două săptămâni după aceste evenimente, am fost votat în Parlamentul României pentru funcţia de prim-ministru fără vreun vot împotrivă. Erau în Parlamentul României toate partidele istorice. Nu a fost niciun vot împotriva mea şi asta la două săptămâni. Asta-i dovadă mai mult decât evidentă că eu reprezentam în acel moment speranţa reală a reformei”, a transmis Petre Roman.
El a mai adăugat că nu există nicio dovadă că ar fi fost implicat în aducerea minerilor.
”Nu există nicio dovadă că aş fi fost eu angajat în aducerea minerilor şi s-a întâmplat ceea ce ştiţi foarte bine şi am declarat în 16 iunie. Am făcut o conferinţă de presă şi am spus: ceea s-a întâmplat acolo a fost cu implicarea evidentă a oamenilor fostei Securităţi. Atunci am spus pe 16 iunie, chestia asta m-a costat, pentru că după puciul de la Moscova, guvernul Roman a dat cea mai categorică poziţie împotriva puciului şi la scurt timp după aceea au mai adus 10.000 de mineri şi printr-o lovitură de stat. Ce au făcut? Au dat jos guvernul Roman. Eu pot să vă spun că n-am avut niciun fel de legătură cu această învinuire, că este profund nedreaptă”, a mai afirmat Petre Roman în faţa Parchetului General.
Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse de anchetatori au fost anulate în instanţă.
Adina Bucur