Jurnalistul Ion Cristoiu a analizat sondajele de opinie efectuate în ultima perioadă în legătură cu intenţia de vot la alegerile locale. Publicistul explică pe cristoiublog.ro tendinţa alegătorilor de a da câştig partidelor de dreapta şi la scrutinul din 27 septembrie, şi la cel parlamentar, în condițiile în care opoziţia de stânga este firavă, ceea ce va pune democraţia la grea încercare.
„Cum s-a întîmplat de atîtea ori în postdecembrism, în plină campanie pentru locale au început să curgă sondajele despre votul din 27 septembrie 2020.
Recent au fost date publicităţii două sondaje – CURS şi AVANGARDE – amîndouă vizînd votul politic la alegerile locale din 27 septembrie 2020. Precizarea, Vot politic, e necesară în orice comentariu dedicat rezultatelor dezvăluite de sondaje. La alegerile locale din 27 septembrie 2020, ca de altfel la toate alegerile locale, vot politic înseamnă votul dat listelor de consilieri de la diferite nivele. Alegătorul e chemat să pună ştampila pe nume şi pe partide. Pe nume în cadrul votului pentru primari şi preşedinţii de consiliu judeţean. Pe partide în cadrul listelor de consilieri locali şi judeţeni. La Bucureşti, votul pe nume e la primăria generală şi la primarii de sector. Votul pe listă e la consilierii de sector şi la consilierii generali. La votul pe nume, contează mai puţin partidul şi mai mult persoana. Fireşte, are importanţă, mai ales în situaţii emoţionale, şi partidul. Dar e greu de presupus că, excepţie făcînd electoratul captiv al unui partid, alegătorii să voteze împotriva inimii cînd vine vorba de un nume. La votul pe listă contează doar partidul. Pot fi şi situaţii, cum e cea de la consiliul general Bucureşti, în care o parte a alegătorilor să pună ştampila pe un partid, descoperind pe listă persoane îndrăgite, cum ar fi, de exemplu, Petre Roman. Regula e dată de votul pentru partide, mai ales că situaţiile în care lista să atragă prin numele unor consilieri sînt destul de rare. De aceea, votul pentru consilii e considerat vot politic. Votul pentru primari exprimă într-o mai mică măsură opţiunea politică a momentului. Votul pentru consilii dă seamă de opţiunea politică. Nu pot fi excluse situaţiile în care votul la consiliul municipal să difere politic de votul la primărie. Adică primarul să fie al unui partid, iar majoritatea din consiliu al unui alt partid. Sînt şi situaţii ca în 2016, cînd votul politic a funcţionat nu numai la consiliul pe Bucureşti, dar şi la primăria pe Bucureşti. Cînd primarul e în exerciţiu votul pe persoană capătă o importanţă covîrşitoare.
Votul politic de la locale e un bun barometru pentru parlamentare. Votul pentru primari nu poate fi luat în calcul la modul absolut. Am spus-o de ce. Sînt multe situaţii în care opţiunea pentru o persoană întrece opţiunea pentru un partid. Una dintre condiţiile acestei situaţii e dată de o prezenţă mare la vot. Această prezenţă mare înseamnă prezenţa nehotărîţilor, a celor care nu fac parte din galeriile de partid.
Aceste consideraţii trebuie să ne îndrume în analiza rezultatelor date de cele două sondaje.
Procentajele date de cele două sondaje nu sînt decisive pentru votul la primari. Am spus-o: la votul pe nume contează persoana şi nu partidul. Mai ales acum, cînd emoţia ca factor de opţiune politică a dispărut. În noiembrie 2019 sau chiar în aprilie 2020, ura faţă de PSD şi iluzia unui PNL care face un altfel de politică şi-ar fi spus cuvîntul şi la primării. Acum însă, după 10 luni de dezastru PSD-ist al Guvernării liberale, e greu de crezut că emoţia va mai funcţiona.
Conform unui sondaj CURS prezentat de Antena 3 luni, 7 septembrie 2020, intenţia de vot pentru partide la alegerile locale din 27 septembrie ar fi:
PNL – 33%
PSD – 26%
USR–PLUS – 16%
Pro România – 7%
PMP – 5%
ALDE – 4%
UDMR – 4%
PPU-SL – 4%
Alt partid – 1%
Sondajul a fost realizat în perioada 28 august – 4 septembrie, prin metoda de culegere a datelor „faţă-în-faţă, la domiciliul respondenţilor”. De precizat că procentele reprezintă opţiunile a 75% din cei care intenţionează să voteze.
Monica Anisie le dă ordine profesorilor: ‘Va mai rămâne 5 minute să supravegheze elevii’
Acelaşi post a prezentat şi un sondaj de opinie realizat de Avangarde. Rezultatele sunt apropiate.
PNL – 34%
PSD – 27%
USR–PLUS – 17%
Pro Romania – 5%
UDMR -5%
PMP – 4%
PPU-SL – 4%
ALDE – 3%
Cercetarea a fost realizată în perioada 3-7 septembrie 2020, pe un eşantion de 800 de persoane. Marja de eroare este de 4%.
Ce ne spun cele două sondaje în privinţa votului la consilii, votul politic?
- Dreapta, adică PNL, USR-PLUS şi eventual PMP, va face majoritatea în cele mai multe consilii locale şi judeţene. Chiar dacă vor cîştiga, candidaţii PSD se vor confrunta cu ceea ce poate fi mai rău în cazul unei majorităţi ostile în consilii. Din acest punct de vedere, e sigur că la Bucureşti consiliile de sector şi consiliul general vor alcătui majoritatea. În eventualitatea că ar cîştiga, Gabriela Firea s-ar confrunta cu o majoritate de Dreapta agresivă. PSD s-a putea alia în consilii doar cu Pro România. Puţin pentru a face majoritate în consilii.
- Parlamentarele vor aduce la putere o Coaliţie de dreapta suficient de solidă pentru a proceda atît prin parlament, cît şi prin Guvern, sub conducerea lui Klaus Iohannis, şi cu sprijinul Sistemului instituţiilor de forţă, la reforme structurale. Comentatorii au fost atenţi doar la diferenţa dintre PNL şi PSD. Din acest punct de vedere, lucrurile în privinţa guvernării au lăsat impresia că se mai joacă. În realitate, tendinţa electoratului, aşa cum o arată rezultatele în privinţa votului politic, e de a da puterea Dreptei. În sondajul CURS, PNL şi USR-PLUS fac împreună 49%. Împreună cu UDMR în mod sigur sau cu PMP, dacă Traian Băsescu face o campanie cinstită la Bucureşti, cele două partide vor avea o majoritate confortabilă în Parlament. În sondajul AVANGARDE, cele două formaţiuni fac împreună 51%. Singura necunoscută rămîne raportul dintre PNL şi USR-PLUS în cadrul Dreptei. Deocamdată, el e în favoarea PNL. 33% la 16% în cadrul primului sondaj. 34% la 17% în cadrul celui de-al doilea. PNL pare a avea cuvîntul de spus în cadrul Coaliţiei de Guvernare.
Lucrurile se pot complica pînă la parlamentare şi mai ales după rezultatul de la locale. Dacă la Bucureşti cîştigă Nicuşor Dan la primăria generală şi Clotilde Armande la sectorul unu, chiar dacă succesele izvorăsc dintr-o alianţă electorală, pentru alegători victoria va fi a USR-PLUS. S-ar crea astfel condiţiile unui val pro USR-PLUS spre parlamentare. Localele pot influenţa raportul şi prin compromiterea PNL din punct de vedere politic prin dedulcirea la racolări de la PSD. Realitatea semnalează că nu de puţine ori un primar te poate costa enorm la parlamentare. Să ţinem cont de faptul că, după locale, alianţa PNL- USR-PLUS se va destrăma. Asta dacă nu cumva Dan Barna va primi ordin să se concubineze mai departe şi la parlamentare cu PNL pentru a sufoca USR-PLUS de atîta strîns în braţe.
- Stînga e deja perdantă la votul politic de la locale şi la votul de la parlamentare. În primul sondaj PSD are 26 %, iar Pro România 7%. În total 33%. De observat că PSD nu mai are alţi aliaţi cu care să facă un Guvern. În al doilea, PSD are 27%, iar Pro România, 5%. Total 32%. Nu prea greu de remarcat că în timp ce la Dreapta, PNL şi USR funcţionează după principiul vaselor comunicante, la Stînga nu se întîmplă acest lucru.
Deşi alegerile locale n-au avut loc, iar cele parlamentare sînt abia peste trei luni, ştim de pe acum că în decembrie 2020 la putere va veni pentru patru ani Dreapta. O Dreaptă beneficiind de un Preşedinte şi prin acesta de Sistemul instituţiilor de forţă din România. Opoziţia, redusă la PSD şi Pro România, se anunţă de pe acum firavă. Dacă ne gîndim că presa, ONG-urile, partenerii occidentali sînt de partea viitoarei Puteri absolute a Dreptei, Democraţia va fi pusă la grea încercare”.