Parcursul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) nu a fost lipsit de obstacole, regrese sau chiar eşecuri punctuale, iar ele trebuie să fie evaluate onest, obiectiv, pentru că numai aşa se poate învăţa din lecţiile trecutului, a declarat, marți, Klaus Iohannis, la aniversarea a 20 de ani de la înființarea structurii anticorupție. El a sublinat apoi că activitatea DNA a fost afectată de restrângerea competențelor prin preluarea unor atribuții de către Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, legislația lipsită de predictibilitate, absența unui dialog real în interiorul sistemului judiciar sau decizii ale instanței constituționale cu impact asupra dosarelor instrumentate.
„În urmă cu două decenii, ferm angajată pe drumul european, ţara noastră a decis înfiinţarea unei structuri specializate în combaterea faptelor de corupţie, în special a corupţiei la nivel înalt. Pentru un stat aflat în plină tranziţie, acest demers a fost unul de importanţă capitală din perspectiva reformelor structurale care au avut loc la nivelul administraţiei centrale şi locale. În Uniunea Europeană, eforturile de control şi de combatere a corupţiei au reprezentat şi reprezintă, în realitate, moduri de construcţie a statelor moderne şi de consolidare a democraţiilor, bazate pe valorile statului de drept, în care legea protejează binele comun, cetăţenii şi drepturile acestora. În urmă cu două decenii, percepţia publică în ţara noastră era că societatea românească se confrunta cu fenomenul corupţiei la toate nivelurile sale şi că nu existau mijloace eficiente pentru a lupta cu acest flagel”, a spus șeful statului.
Iohannis a subliniat că, dacă obiceiurile bune au nevoie de legi ca să dăinuie, şi legile, pentru a fi respectate, au nevoie de asumarea unor principii morale la un nivel profund al societăţii.
„Înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie, ca o structură puternică în ofensiva împotriva corupţiei, a reprezentat un prim semnal al asumării luptei împotriva corupţiei de către România la cel mai înalt nivel şi pe termen lung. În toţi aceşti ani, ţara noastră s-a schimbat radical, prin dezvoltarea capacităţii sale instituţionale, prin creşterea nivelului de transparenţă şi integritate în sectorul public şi prin transformarea economică şi democratică pe care a cunoscut-o. S-au schimbat şi mentalităţile, iar societatea românească nu mai tolerează lipsa de corectitudine în viaţa publică”, a spus şeful statului.
„Cu începuturi inerent timide şi marcate de clarificări ale statutului, dificultăţi organizatorice sau uneori legate chiar de lipsa voinţei politice de a asigura funcţionarea acestei instituţii, Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut progrese mari, ajungând un model la nivel european, furnizor de expertiză şi bune practici în lupta împotriva corupţiei”.
„Parcursul DNA nu a fost, însă, lipsit de obstacole, regrese sau chiar eşecuri punctuale. Ele trebuie să fie evaluate onest, obiectiv, pentru că numai aşa se poate învăţa din lecţiile trecutului, păstrând mereu în minte obiectivul unei constante îmbunătăţiri a activităţii, în slujba societăţii şi a binelui comun”, a mai afirmat preşedintele.
Klaus Iohannis a menţionat că „o societate în care corupţia este combătută riguros, care are mecanisme de control şi echilibru, în care responsabilitatea decidenţilor faţă de cetăţeni este una reală sau în care sentimentul că nimeni nu e mai presus de lege este unul generalizat reprezintă o societate puternică şi stabilă”.
„Restrângerea competențelor DNA prin preluarea unor atribuții de către Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, legislația lipsită de predictibilitate, absența unui dialog real în interiorul sistemului judiciar sau decizii ale instanței constituționale cu impact asupra dosarelor instrumentate sunt doar câteva aspecte care au influențat activitatea și rezultatele instituției”, a subliniat Iohannis care a arătat că este nevoie de reforma legilor justiției.
„Pentru ca munca dumneavoastră să aibă ecoul așteptat de societate, este nevoie de o legislație clară, coerentă, care să garanteze independența justiției și să creeze mecanismele necesare pentru buna funcționare a parchetelor. Mai mult, reforma legilor justiției trebuie să fie finalizată în acord cu recomandările organismelor europene.
Coincidența face ca acest moment aniversar al DNA să aibă loc în perioada în care Parlamentul dezbate proiectele legilor justiției, propuse de Guvern în luna august, după un proces complex de elaborare a acestora, bazat pe consultări publice, cu sistemul judiciar și cu Comisia Europeană.
Rezultatul dezbaterilor parlamentare trebuie să răspundă dezideratelor pe care le-am menționat. Totodată, este nevoie de resurse umane suficiente, calificate și de alocări bugetare care să permită desfășurarea activității în condiții optime, acestea constituind inclusiv obiective asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență”, a mai spus Klaus Iohannis.
Raluca Dan