Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European, context în care a susţinut nevoia unei abordări coordonate şi rapide la nivel european pentru a asigura o reducere durabilă a preţurilor la energie.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis și-a exprimat aprecierea pentru noul set de măsuri avansate de Comisia Europeană pentru a ameliora nivelul preţurilor la energie, arătând că acestea răspund inclusiv elementelor solicitate de România şi reprezintă un pas considerabil înainte, care va necesita consolidare în continuare.
Preşedintele României a arătat, totodată, că este necesară o abordare care să vizeze atât acţiuni pe termen scurt pentru ţinerea sub control a nivelului preţurilor, cât şi o abordare pe termen lung, orientată spre viitor.
În ceea ce priveşte măsurile imediate, „preşedintele Klaus Iohannis a salutat crearea cadrului necesar pentru achiziţii comune la nivel european, pe bază voluntară, astfel încât să poată fi utilizată ponderea Uniunii Europene în negocieri, care să conducă la obţinerea unor preţuri mai bune pentru consumatorii finali. Preşedintele României a subliniat necesitatea ca acest mecanism să fie conceput în aşa fel încât să fie efectiv accesibil pentru toate părţile interesate să participe”, mai indică sursa citată.
De asemenea, şeful statului a exprimat sprijinul general pentru măsurile care vizează reducerea preţului gazelor naturale, arătând că instituirea unui coridor dinamic al preţurilor poate oferi un instrument util pentru gestionarea vârfurilor acestora, păstrând în acelaşi timp şi competitivitatea pieţei. Șeful statului s-a referit şi la decuplarea preţului gazului de cel al electricităţii, printr-o reformă a pieţei energiei electrice, în contextul intenţiei anunţate de Comisia Europeană de a prezenta scenarii concrete în acest sens.
În ceea ce priveşte abordarea pe termen lung, preşedintele României s-a referit la importanţa pregătirii pentru viitor, prin investiţii în infrastructură, interconectări şi dezvoltarea de noi surse de energie, toate acestea necesitând finanţare adecvată, cu obiectivul asigurării unei cantităţi suficiente de energie, la preţuri accesibile pentru consumatori, precum şi al menţinerii competitivităţii industriei europene. În acest sens, Iohannis a evidenţiat că România încurajează dezvoltarea de surse noi de energie, menţionând potenţialul de exploatare al rezervelor de gaze din Marea Neagră.
Liderii europeni au discutat subiectul energiei în conexiune cu situaţia economică şi măsurile de coordonare, pentru a asigura rezilienţa economiilor europene. În contextul utilizării energiei ca armă de către Federaţia Rusă, a fost reafirmată hotărârea Uniunii Europene de a acţiona unit pentru a proteja cetăţenii şi întreprinderile şi de a lua măsurile necesare în regim de urgenţă, se precizează în comunicatul citat.
În acest sens, liderii europeni au solicitat Consiliului Uniunii Europene şi Comisiei Europene să adopte cât mai urgent posibil decizii legislative care să ţină seama de diferitele mixuri energetice, de circumstanţele naţionale ale statelor membre, precum şi de impactul acestora asupra contractelor existente.
O primă decizie vizează achiziţia voluntară în comun de gaze naturale, cu excepţia agregării obligatorii a cererii pentru 15% din necesarul de umplere a depozitelor şi accelerarea negocierilor cu parteneri de încredere, utilizând Platforma energetică a UE deschisă şi Balcanilor de Vest şi statelor asociate din cadrul Parteneriatului Estic.
Alte decizii se referă la dezvoltarea unui nou indice de referinţă complementar până la începutul anului 2023, care să reflecte cât mai corect condiţiile de pe piaţa gazelor, precum şi introducerea unui coridor dinamic temporar al preţurilor pentru tranzacţiile cu gaze naturale, pentru a limita episoadele de creştere excesivă a acestora. De asemenea, se va avea în vedere un cadru temporar la nivelul UE, care să limiteze preţul gazului folosit pentru producerea de energie electrică, cu abordarea impactului financiar al unei astfel de măsuri. Se urmăreşte şi îmbunătăţirea funcţionării pieţelor de energie în sensul creşterii transparenţei şi a eliminării factorilor care amplifică volatilitatea preţurilor gazelor naturale, simplificarea procedurilor de acordare a autorizaţiilor pentru a impulsiona dezvoltarea surselor regenerabile, precum şi identificarea de măsuri de solidaritate energetică în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze naturale şi intensificarea eforturilor de a economisi energie.
Toate instrumentele relevante la nivel naţional şi european trebuie mobilizate pentru a consolida rezilienţa economiilor, cu menţinerea competitivităţii Uniunii Europene la nivel global, a unor condiţii de concurenţă echitabilă şi a integrităţii Pieţei Unice. Consiliul European a exprimat angajamentul pentru o coordonare strânsă şi a evidenţiat importanţa soluţiilor comune la nivel european, acolo unde este adecvat, a indicat Administraţia Prezidenţială.
În plus, liderii europeni au reiterat necesitatea intensificării investiţiilor în eficienţă energetică şi infrastructură energetică pregătită pentru viitor, inclusiv pentru interconectări, depozite de gaze naturale şi tehnologii inovatoare pentru energie regenerabilă. Consiliul European a invitat Comisia Europeană să accelereze lucrările privind reforma structurală a pieţei de energie electrică şi a solicitat progrese suplimentare în ceea ce priveşte Uniunea Energiei.
Discuţiile din Consiliul European au vizat şi situaţia din Ucraina în contextul escaladărilor recente ale războiului de agresiune al Federaţiei Ruse. Au mai fost abordate relaţiile externe ale Uniunii Europene, cu accent pe pregătirea viitorului Summit UE – Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN), relaţia cu China şi stadiul pregătirilor pentru cea de-a 27-a Conferinţă a Părţilor la Convenţia-Cadru a ONU privind Schimbările Climatice de la Sharm El-Sheikh (COP27).
Adina Silav