Președintele Klaus Iohannis a criticat ideea că noul Cod fiscal, care va intra în vigoare din 2016, ar revoluționa finanțele României și a subliniat că nu ar trebui să existe preocupare doar pentru scăderea taxelor, ci și pentru maniera în care se realizează aceasta.
”Nu știu cum s-a strecurat aprecierea că acest Cod fiscal ar revoluționa finanțele României prin simpla reducere a unor impozite. Cred că nu ar trebui să ne preocupe doar scăderea taxelor, ci și maniera în care se face aceasta. O asemenea schimbare este utilă, însă fără să pună în pericol anumite beneficii, cum ar fi sustenabilitatea finanțelor publice, care a fost consolidată, cu eforturi serioase, în ultima perioadă. În plus, aflați totuși în prag de an electoral, trebuie să înțelegem distanța dintre tentația politică și realitatea economică”, a declarat Iohannis, într-o conferință la BNR.
Acesta a adăugat că, în aceste zile, analizează Codul fiscal pentru a decide asupra oportunității promulgării.
Declarații Iohannis:
- Istoria recentă arată că nu ne mai putem permite experimente economice sau politici publice cu jumătate de măsură, mai ales când acestea atentează la situația noastră de libertate și prosperitate pe termen lung.
- Devine imperativ să renunțăm cel puțin la câteva iluzii, în primul rând iluzia că prosperitatea se poate construi pe deficite bugetare și datorie publică rostogolită continuu de la un an la altul, apoi iluzia că politicile economice și fiscale pot compensa absența reformelor reale, iluzia că odată ce prosperitatea a fost obținută nu se va mai pierde, ceea ce este greșit. De aici și nevoia de o nouă abordare, una bazată pe responsabilitate și principii sănătoase.
- Contextul actual, atât economic cât și geopolitic, impune abordări prudente, responsabile pentru starea finanțelor publice, și echilibre economice.
- Situația cu care se confruntă Grecia în acest moment este, fără îndoială, una cu adevărat dificilă. Însă, în ultima vreme, prea des și parcă prea nedrept, problemele economice ale Greciei au fost trecute în contul monedei comune, al Uniunii Europene chiar. Mai degrabă, în această etapă post-criză, Grecia ne-a dezvăluit un model economic susținut decenii de-a rândul prin deficite și datorie publică. Astfel de dezechilibre trebuie corectate profund, iar economia ne arată că soluțiile politice miraculoase nu există.
Prezent la aceeași conferință, guvernatorul BNR Mugur Isărescu s-a referit în temeni mai generali la tentațiile unor măsuri pe termen scurt și la nevoia de a fi prudenți în politicile fiscale.
Declarații Isărescu:
- Dacă perioada ajustărilor economice pare să se fi încheiat pentru România, misiunea viitoare a politicilor economice este aceea de a păstra echilibrele restaurate cu atâta trudă, de a da dovadă de prudență și măsură în dozarea deciziilor viitoare, deplasând, totodată, accentul spre reforme structurale de natură să amplifice potențialul de creștere a economiei românești.
- Ar fi o eroare să ignorăm lecțiile crizei internaționale și experiențele noastre, cedând tentației pentru măsuri cu consecințe temporare în detrimentul dezvoltării pe termen lung.
- Nu există substitut la politicile macroeconomice echilibrate corect implementate și corect explicate. Această perspectivă pe termen lung impune ca în centrul politicilor economice să se afle nu numai managementul cererii agregate, ci și obiectivele stabilității macroeconomice, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea competitivității economice românești.