Candidatura președintelui României Klaus Johannis pentru funcția de secretar general al NATO a fost întâmpinată cu suspiciuni în cercurile largi în cadrul alianței, potrivit publicației faz.net.
În Germania, cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) – citând surse diplomatice – susține că gestul a fost întâmpinat cu „încruntări” în cercuri largi ale Alianţei.
„Divizează Alianţa într-un moment în care nu ne putem permite acest lucru”, a declarat un diplomat pentru publicația germană
Întrebată despre anunțul președintelui cu privire la candidatura la șefia NATO, ambasadoarea Statelor Unite în România spune că țara noastră este un partener cheie pentru SUA în cadrul alianței. În plus, România este și un aliat cheie în războiul de la graniță.
Pe de altă parte, cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie că șeful statului nu ar avea nicio șansă să ajungă în fruntea NATO. Acesta ar diviza alianța, afirmă un diplomat citat de publicație.
De ce spune FAZ că bagă Iohannis zâzanie în alianță?
Iohannis își atrage de partea sa Europa Centrală și de Est, în timp ce premierul olandez Rutte are deja sprijinul Statelor Unite, al Marii Britanii, al Franței și al Germaniei. Nu este pentru prima oară când se aude despre cum ar rupe Președintele român unitatea NATO, a scris despre asta și Politico, acum trei săptămâni, când au apărut primele informații certe despre candidatura lui Iohannis. S-a spus și atunci, se amintește și acum, că
Mark Rutte este susținut de două treimi din cei 32 de membri ai alianței.
O altă publicație germană scrie că Președintele român și-a pregătit cu siguranță bine mișcarea și, la doar jumătate de oră după ce a ieșit să facă anunțul oficial al candidaturii, pe site-ul Politico era prezentat decalogul său pentru viitorul NATO.
Mark Rutte nu a avut nicio reacție, deocamdată. De altfel, el nu este candidat oficial. Este unic faptul că Președintele nostru s-a autopropus pentru funcție, nu există un protocol al depunerii unei candidaturi.
De obicei, marile puteri din NATO decid, celelalte state dispun. Numai că de data asta nu mai e așa de simplu, pentru că Iohannis ar avea sprijinul mai multor țări din regiune. Vorbim de Ungaria, care a transmis clar că nu îl va vota pe Mark Rutte.
Presa străină scrie că Iohannis ar susținut și de țările baltice și de Bulgaria, de Polonia, și foarte important, de Turcia. La summitul PPE de la București, Iohannis a avut ocazia să discute cu o mulțime de lideri europeni, și de pe flancul vestic, și de pe flancul estic, potrivit Mediafax.
Vorbind însă de flancul estic, pe care Iohannis încearcă să și-l atragă de partea sa, i-a primit la Cotroceni pe premierul polonez Donald Tusk, pe cel grec, Kyriakis Mitsotakis, cu Andrei Plencovici, din Croația și Ingrida Simonite din Lituania. Niciuna dintre țări, însă, nu s-a exprimat în mod oficial după anunțul de marți pentru a-l susține pe Klaus Iohannis.
Romanian President Klaus Iohannis has launched his bid to become NATO's next leader.https://t.co/4StJaQ4CHL
— POLITICOEurope (@POLITICOEurope) March 12, 2024
D.Constantin