Fostul ministru al finanțelor în guvernul condus de Victor Ponta, Ioana Petrescu, critică, într-un editorial publicat pe blogul său, măsurile adoptate până acum de Guvernul Grindeanu în privința încasărilor la buget. „Pare că Guvernul își dorește să colecteze câți mai mulți bani la buget, dar fără să deranjeze Marele Evazionist. Prin planul anunțat, de bun simț, dar insuficient pentru a-și atinge scopul, guvernanții parcă transmit un semnal către evazioniști că acum își pot vedea nestingheriți de treaba lor, în condițiile în care, în ultimii trei ani, nu prea au putut să se desfășoare cum și-ar fi dorit”, arată Ioana Petrescu.
„Bugetul pentru anul 2017 este fundamentat pe venituri bugetare de 254,717 mld lei, cu 23 mld mari mult decât încasările din anul 2016. Pe primele doua luni ale acestui an, s-au încasat doar 31,9 mld lei, adică cu 0,9% mai puțin decât în primele doua luni din 2016. Asta înseamnă că deja avem probleme. Din punctul meu de vedere, acest lucru nu este cauzat de faptul că ANAF-ul nu își face treaba, ci pentru că veniturile au fost estimate mult prea optimist, probabil fără consultare cu cei de la Fisc.
Pe de altă parte, Premierul nu se declară pesimist și nu renunță la cheltuielile din bugetul de stat. După întâlnirea cu Ministrul Finanțelor și Președintele ANAF, acesta a declarat: <<Pe mine m-a interesat în primul rând care sunt măsurile pe care Ministerul Finanțelor și ANAF le au pentru reforma structurală pe care mi-o doresc în cadrul ANAF, astfel încât gradul de colectare să fie acela pe care noi ni l-am propus pentru anul 2017.”>>, scrie Ioana Petrescu pe blogul său (www.ioana petrescu.ro)
Potrivit fostului ministru al finanțelor, „Guvernul demarează în trombă planul de creștere a încasărilor, dar nu depașește viteza I”.
„Declarațiile Premierului sunt încurajatoare, dar ultimele măsuri care au vizat ANAF-ul parcă demonstrează alte intenții. În primul rând, sunt semne clare că forța ANAF-ului este în scădere. Mai întâi, Președintele ANAF reduce sporurile inspectorilor din Direcția Antifraudă, cea care se luptă cu marea evaziune, de la 25% la 5%. Apoi, diminuarea personalului prin retragerea detașaților SRI din Direcția Antifraudă duce la o slăbire a capacitații instituției de a-și îndeplini misiunea. Mai mult, Finanțele anunță înghețarea angajărilor și promovărilor în tot ministerul, deci, și în ANAF.
În schimb, autoritățile vin cu un set de măsuri despre care pretind că ar rezolva problema încasărilor la buget. Este vorba despre consilierea contribuabililor, anularea penalităților de întârziere pentru contribuabilii care plătesc eșalonat, extinderea SPV-ului la persoane juridice și modificarea felului în care se realizează poprirea de conturi în avantajul contribuabilului. Alte măsuri vizează controalele în zona comerțului electronic, precum și la cei care prezintă facturi false. În același plan este introdusă și intenția de îmbunătățire a relației dintre contribuabil și Fisc, prin proiectul de lege a prevenției. Toate, în mod foarte clar, sunt măsuri bune. În mare, acestea sunt măsuri de încurajare a conformării voluntare (ceea ce este grozav) și de reducere a evaziunii, dar nu vizează zonele cu probleme mari în evaziune. Doar implementarea acestor măsuri nu vor aduce prea mulți bani la Stat pe termen scurt și cu siguranță nu vor aduce 23 mld lei în plus anul acesta, adică cât are nevoie Guvernul pentru a-și respecta promisiunile din buget„, arată Ioana Petrescu.
Fostul ministru vine și cu un set de propuneri menite să revigoreze finanțele românești dacă ar fi luate în seamă de actualul Executiv.
„O măsură menită să crească nivelul de colectare, care a fost amânată de guvernul Cioloș, este introducerea caselor de marcat electronice conectate la serverul ANAF. Am introdus aceasta măsură în decembrie 2014 și am lăsat timp în proiect, atât firmelor, cat și ANAF-ului, să se pregătească cu case de marcat și cu infrastructura necesară. ANAF nu a fost pregătit să facă implementarea și primul termen a fost amânat până pe 1 ianuarie 2018. Cu siguranță, răgazul acordat comercianților pentru a-și achiziționa acest tip de case de marcat a fost suficient. Mă întreb dacă ANAF-ul este pregătit să primească aceste date, sau implementarea acestei măsuri va fi din nou amânată.
În octombrie 2014, România a semnat un tratat cu 52 de state pentru un schimb automat de date fiscale și financiare, astfel încât să reducem marea evaziune și să împiedicăm sume mari de bani să mai plece din România în paradisuri fiscale și în țări cu regim fiscal mai relaxat. Acest tratat ar trebui să intre în vigoare în 2017. Este pregătit ANAF-ul cu baza de date românească? Altfel, România nu are cum sa beneficieze de datele celorlalte țări.
O altă preocupare a Ministerului Finanțelor ar trebui să fie întărirea Direcției de prețuri de transfer. Companiile multinaționale se folosesc de această practică pentru a evita plata impozitelor la noi în țară. În timpul mandatului meu la Finanțe, am făcut angajări în această Direcție, care până atunci era mai mult doar pe hârtie. Angajații au beneficiat de training în prețurile de transfer, am achiziționat un soft, iar Codul de Procedură Fiscală a fost modificat, astfel încât să existe o mai bună definire a modalităților prin care corporațiile pot folosi prețurile de transfer fără a păgubi bugetul de stat. În acesta zonă mai sunt multe de făcut, inclusiv mărirea numărului de personal cu experiență care lucrează în această direcție. Doar așa se va putea face față tehnicilor din ce în ce mai complicate practicate de multinaționale pentru a evita plata taxelor în România.
Si, nu în ultimul rând, este evident că trebuie întărită Direcția Antifraudă. În locurile rămase vacante prin retragerea detașaților SRI, trebuie angajați profesioniști”, mai arată Ioana Petrescu.
Concluzia acesteia: „Pare că Guvernul își dorește să colecteze câți mai mulți bani la buget, dar fără să deranjeze Marele Evazionist. Prin planul anunțat, de bun simț, dar insuficient pentru a-și atinge scopul, guvernanții parca transmit un semnal către evazioniști că acum își pot vedea nestingheriți de treaba lor, în condițiile în care, în ultimii trei ani, nu prea au putut să se desfășoare cum și-ar fi dorit”.
R.D.