Profesor de economie, fostul ministru al finanțelor Ioana Petrescu, a explicat, luni, într-un articol postat pe blogul său, ce ar trebui să facă Guvernul României, în perioada următoare, pe fondul ieșirii Marii Britanii din UE.
“În dimineaţa zilei de 24 iunie, toată lumea afla cu stupoare că Marea Britanie a votat pentru ieşirea din UE. Imediat după anunţ, pieţele de capital din toată lumea au căzut, agenţiile de rating au redus rating-ul de ţară al Marii Britanii şi FMI a anunţat oficial că Brexit va reduce creşterea economică din Marea Britanie, dar şi din restul Europei.
În România, Brexit-ul a fost marcat de o serie de declaraţii ale oficialilor români care arătau, nu numai că nu erau pregătiţi de eventualitatea unui Brexit, dar şi că nu înţelegeau deloc gravitatea situaţiei. Preşedintele României a convocat, în două rânduri, la Cotroceni, premierul şi liderii partidelor parlamentare. Niciuna din cele două întâlniri nu a avut vreo finalitate şi nu s-a prezentat vreun plan concret, menit să reducă efectele negative ale Brexitului asupra României.
De fapt, ce ar fi trebuit să anunţe guvernanţii şi, concret, ce e de făcut în perioada imediat următoare?”, explică Ioana Petrescu.
Potrivit fostului ministru, “în acest moment, cel mai important este să avem o politică fiscal-bugetară foarte prudentă. Deficitul bugetar trebuie ţinut sub control întotdeauna, cu atât mai mult în această perioada tulbure şi instabilă în Europa. Trebuie să demonstrăm agenţiilor de rating că suntem disciplinaţi şi că avem fonduri să ne plătim datoriile, indiferent care este situaţia în UE”.
“De asemenea, un deficit bugetar în limitele stabilite reprezintă semnal pentru investitorii străini şi pentru mediul de afaceri autohton că avem resursele necesare să menţinem măsurile de relaxare fiscală introduse de Guvernul Ponta şi că anul următor vor avea loc noi reduceri de taxe, aşa cum prevede noul Cod Fiscal. Brexit-ul va determina orice investitor să se gândească de două ori înainte de a investi într-o ţară UE, în perioada imediat următoare. Predictibilitatea fiscală ar reprezenta un semnal pozitiv pentru investitori în această perioada.
Însă, la capitolul buget, în acest moment, stăm prost. Bugetul a fost construit pe un deficit de 2,95%, mult prea aproape de limita de 3%, peste care am intră în ceea ce se numeşte deficit excesiv. Încasările sunt sub aşteptări. Conform comunicatului de presă emis de Ministerul de Finanţe în 27 iunie, încasările la bugetul general consolidat pe primele 5 luni au fost cu 2,1% mai mici decât încasările din aceeaşi perioadă a anului trecut. Cheltuielile au crescut cu 5,9% în primele cinci luni ale acestui an faţă de primele cinci luni ale anului trecut. Acelaşi comunicat ne anunţă că avem deja un deficit de 0,1% din PIB în primele cinci luni ale anului 2016, faţă de un excedent bugetar de 0,89% din PIB în aceeaşi perioadă a anului 2015. Adică, în aceste luni, am încasat mai puţini bani, am cheltuit mai mulţi bani şi deficitul a crescut mai rapid decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Marea problemă, după cum am mai spus şi în alte articole, pare să fie încasările la TVA, care au scăzut cu 7,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Mai grav este că Ministerul de Finanţe da vină pe reducerea TVA pentru reducerea încasărilor. O analiză simplă arată că aceasta este doar o scuză pentru incompetenţa ministerului de a colecta TVA-ul. Din ultimele comunicate ale INS referitoare la cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, această a crescut cu aproape 30% la băuturi, ţigări şi alimente şi cu aproape 20% la toate bunurile în primul trimestru al acestui an, comparativ cu primul trimestru al anului trecut. Deci, vorbim de o creştere majoră a consumului şi de o reducere mică a TVA. Problema nu este cu TVA-ul de 20%, ci cu incapacitatea ANAF de a stârpi evaziunea fiscală. Ministerul de Finanţe trebuie să vină cu măsuri de reducere a evaziunii la TVA, nu să dea vina pe relaxarea fiscală, o măsură care ne ajută să nu pierdem investitorii străini şi să încurajăm mediul de afaceri autohton, mai ales post-Brexit.
De asemenea, în perioada următoare, Ministerul de Finanţe şi Parlamentul trebuie să fie foarte atenţi la cheltuieli. Trebuie cântărită foarte bine utilizarea banilor. Trebuie cheltuit doar pe ceea ce este absolut necesar şi nimic în plus. În contextul crizei de la nivelul UE şi a unei instabilităţi la nivel global, nu este cazul să cheltuim bani publici pe o aeronavă prezidenţială sau pe pensii speciale. Ştiu că este an electoral. Era an electoral şi în 2014 şi am reuşit să finalizăm anul în ţintele de deficit agreate cu partenerii internaţionali, cu un deficitul ESA de 0,9%. Se poate!
Accesarea fondurilor europene trebuie să devină o prioritate în acest moment. Ieşirea Marii Britanii din UE va afecta bugetul UE, pentru că Marea Britanie este net contributoare la bugetul UE şi s-ar putea că, pe viitor, României, care e net beneficiară să i se aloce mai puţini bani. Situaţia se poate înrăutăţi şi mai mult dacă şi alte ţări net contributoare, precum Franţa şi Olanda, decid să iasă din UE. În concluzie, trebuie să absorbim cât mai multe fonduri, acum, cât încă le avem. De la Ministrul Fondurilor Europene aştept mai multe soluţii şi mai puţine vorbe! Ca ministru, are pâinea şi cuţitul în mâna să rezolve problemele şi să atragă bani europeni. Dacă nu e în stare, să lase alt ministru mai pregătit şi să nu irosească un întreg an din exerciţiul bugetar 2014-2020!
O altă prioritate ar trebui să fie folosirea Planului Juncker pentru finanţarea unor proiecte mari în România. Acest plan e menit să mobilizeze investiţii de cel puţin 315 miliarde de euro pe o perioadă de trei ani. Dintre toate ţările UE, doar România, Malta şi Cipru nu au niciun proiect aprobat prin acest plan, conform Hotnews. În aprilie, 25 de state UE aveau în total 57 de proiecte de infrastructură şi de inovaţie aprobate în valoare de 7,8 miliarde de euro, conform aceleaşi surse. Guvernul ar trebui să se focuseze pe obţinerea cât mai grabnică a finanţării pentru cele 5 proiecte trimise Comisiei pentru acest plan.
Politică struţului care îşi ascunde capul în nisip, aplicată de Guvern, este una cât se poate de proastă. E momentul ca Guvernul să acţioneze decisiv şi rapid pentru a preveni posibilele efecte negative asupra economiei româneşti. Avem nevoie de măsuri fiscal-bugetare foarte precaute, o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi folosirea planului Juncker pentru dezvoltarea unor noi proiecte de investiţii în România”, arată, pe blogul ei, Ioana Petrescu.
R.D.