Investitorii germani consideră că România rămâne o destinație atractivă, dar au o impresie proastă despre condițiile-cadru politico-economice, infrastructură, sistemul de impozitare, accesul finanțare și la fonduri structurale, sistemul de învățământ și nivelul corupției, potrivit Raportului de conjunctură din 2013, publicat joi de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).
Sebastian Metz (foto), director general al AHK România, a declarat că majoritatea firmelor germane care au investiții ar alege tot România ca amplasament investițional.
”Dar mai sunt multe de făcut, pentru a face acest amplasament investițional și mai atractiv, pentru că, în cazul mai multor factori, evaluarea țării noastre, mai ales în comparație cu celelalte state din Europa Centrală și de Est (ECE), evoluția nu a fost mulțumitoare. Sperăm ca actualul Guvern, care deține majoritatea parlamentară, să rezolve provocările în mod pragmatic, durabil și consecvent”, a declarat Metz.
Principalele concluzii ale Raportului:
- România este o piață de desfacere interesantă, una din cele mai mari din regiune, cu cei peste 20 milioane de locuitori;
- Mai sunt foarte multe de făcut în următoarele domenii: infrastructura, sistemul de impozitare, accesul la fonduri structurale, sistemul de învățământ, transparența la licitațiile publice, predictibilitatea, corupția;
- Datorită faptului că România mai are mult de recuperat, există în continuare un enorm potențial de afaceri, care este cu atât mai atractiv cu cât statul are la dispoziție și fonduri europene. De la construcția de drumuri până la soluții IT multe branșe pot profita de pe urma acestor fonduri;
- Oamenii de afaceri germani apreciază condițiile stabile macroeconomice – datoria publică de 38% din PIB, deficitul bugetar sub 3%, cursul de schimb stabil și reducerea deficitelor comercial și de cont curent;
- Nivelul salarial rămâne atractiv, forța de muncă este bine calificată, cota unică de impozitare de 16% este redusă și stabilă, iar sistemul juridic este în mare parte adaptat normelor UE;
- Volumul schimburilor comerciale între România și Germania s-a situat în 2012 la circa 18 mld. Euro. Germania se află pe locul al treilea în ce privește investițiile străine cu circa 19.000 de firme, cu un capital investit de peste 4,4 miliarde de euro;
- Numărul celor care apreciază situația lor ca fiind bună a scăzut față de anul trecut, de la 42% la 36%;
- Jumătate din companii apreciază că situația în anul în curs se va îmbunătăți, față de 46% în 2012;
- Peste o treime din cei chestionați doresc să investească mai mult și să angajeze personal. Doar 14% se gândesc la o reducere de personal;
- Printre cele mai importante criterii investiționale, se numără resursele umane. Nu este vorba aici doar de costuri reduse cu forța de muncă, ci de o combinație între costuri, calificare și productivitate. Costurile și productivitatea se află într-un raport bun. Există însă mult de recuperat în domeniul formării profesionale;
- Mediul de afaceri este perceput ca fiind satisfăcător, însă condițiile-cadru politico-economice sunt evaluate foarte critic de către companiile germane;
- 27% din companii sunt foarte nemulțumite de accesul la finanțare, față de 19% în 2012;
- 52% din cei intervievați sunt foarte nemulțumiți de infrastructură (2012: 32%);
- Introducerea monedei Euro în România este dorită de majoritatea firmelor (52%), dar ponderea acestora a scăzut mult față de anii trecuți. În 2009 peste 80% din firmele participante la chestionar vedeau necesară trecerea la moneda euro;
- Deși condițiile investiționale au fost apreciate mai curând negativ, 83% din cei chestionați ar alege din nou România ca amplasament investițional (2012: 89%);
- Cel mai atractiv amplasament investițional din ECE este Polonia, care a surclasat Cehia în acest an;
- România a scăzut un loc în ochii investitorilor față de anul trecut și se află în prezent pe locul 11, din 20 de țări/teritorii participante la chestionar;
- Ordinea în clasament este următoarea: Polonia, Cehia, Estonia, Slovacia, Slovenia, Croația, Letonia, Lituania, Rusia, Ungaria, România, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Macedonia, Muntenegru, Bosnia, Kosovo, Bielorusia, Albania.
Chestionarul de conjunctură pentru ECE a fost efectuat pentru a opta oară de către Camerele de Comerț bilaterale și furnizează informații complete pentru potențiali investitori, dar și pentru politicile economice.
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană a chestionat 153 de firme din România din domeniile servicii, industrie, comerț sau construcții.
Vlad Bârleanu