Lipsa cadastrului, marii traderi și sistemul bancar mențin acest sistem
Agricultura din România este decapitalizată și plafonată la un nivel precar din cauza haosului din administrația publică, monopolului traderilor de produse agricole și a neîncrederii sistemului bancar, a afirmat omul de afaceri italian Piero Francisci, într-un interviu pentru Sursa Zilei.
„Agricultura din România este o glumă proastă. Este o resursă uriașă de care beneficiază doar marile corporații”, a spus Francisci.
Italianul este managerul companiei IRAGRI, în care a investit, alături de alți oameni de afaceri, peste 10 milioane de euro, din 2008. IRAGRI exploatează 2.400 de hectare în județul Teleorman, dintre care 2.200 în arendă.
Sistemul este descris de Francisci ca un lanț de cauze și efecte care se potențează într-un cerc vicios. Astfel, principala problemă este lipsa măsurătorilor cadastrale pe terenurile agricole din România, din cauza strategiei proaste la nivel național.
Acest element face ca actele de proprietate și contractele de arendă să fie contestabile în orice moment. Cel care lucrează pământul nu poate face investiții în irigații, de exemplu, pentru că ar putea rămâne brusc fără acel teren.
De asemenea, băncile nu acordă finanțare pentru un business din agricultură în care nu există garanția proprietății sau a contractului de arendă. Pentru cele 100 de hectare pentru care IRAGRI a făcut cadastru pe cheltuiala proprie, finanțarea de la bănci se obține ușor.
”Baronii rurali” intră în scenă
Acest haos administrativ a generat și apariția unor primari de comune (baroni locali) care lucrează ilegal pământuri al căror regim de proprietate este incert sau ai căror proprietari sunt plecați la muncă în străinătate.
„Acesta este un sistem feudal de a face agricultură”, spune Francisci. Efectele negative ale acestui haos sunt mult mai pregnante în prezent, când oamenii se îndreaptă spre agricultură, spre deosebire de anii dinaintea crizei.
Lipsa de capital face ca agricultorii să fie dependenți de marii traderi internaționali, care au monopolizat și piața din România – Cargill, Toepfer, Ameropa, Nidera, Glencore sau Bunge. Aceștia profită de faptul că agricultorii au nevoie rapidă de lichidități pentru a-și plăti furnizorii și contractează grâul la 140 de euro/tonă în momentul recoltării, pentru a-l exporta după câteva luni cu peste 200 de euro/tonă.
Producătorii nu au cum să spargă acest ciclu pentru că trebuie să-și plătească furnizorii cât mai rapid și nu pot obține finanțare de la bancă din motivele expuse mai sus.
Traderii care controlează comerțul cu cereale din România profită de acest sistem, oferind prețuri cu 40-50% mai mici decât media din UE. Prețurile oferite producătorilor sunt la limita subzistenței, pe principiul din sistemul sclavagist: trebuie să-i dai de mâncare sclavului doar atât cât să aibă putere să muncească.
Astfel, toate profiturile se mută de la producători la traderi, iar statul se mulțumește cu faptul că impozitează un profit, fără să-l intereseze de unde vine. Francisci spune că statul se păcălește, pentru că traderii folosesc prețurile de transfer, adică își mută profiturile în filialele din alte state printr-o serie de tranzacții comerciale intra-grup. Întrebat dacă producătorii nu au același comportament de a-și ascunde profiturile prin achiziții fictive, Francisci susține că, dimpotrivă, producătorii încearcă să-și facă bilanțurile cât mai atractive, pentru a avea succes în relația cu băncile.
Proiect eligibil pentru fonduri UE
Acest cerc vicios ar putea fi întrerupt printr-o intervenție a statului în programul de realizare a cadastrului agricol. Acest proiect este fezabil și prin atragerea de fonduri de la UE, fapt exprimat clar de comisarul Dacian Cioloș.
”Comisia Europeană nu numai că permite sau poate susține financiar constituirea unui cadastru, Comisia Europeană insistă de câțiva ani de zile pe lângă Guvernul României să ia bani din fonduri europene și să finanțeze un proiect de cadastru, la scară mai largă, nu doar pentru mediul urban. (…)Se pot lua bani din fondurile structurale, pentru finanțarea cadastrului. (…)Acesta este un lucru esențial nu numai pentru agricultură, ci și pentru infrastructură”, a spus Cioloș, citat de publicația Profit Agricol.
Cei care beneficiază cel mai mult de haosul cadastral sunt primarii, care pun presiune pe propriile partide să blocheze orice progres în domeniu și astfel apare blocajul.
După rezolvarea cadastrului agricol, este posibilă intrarea într-un cerc virtuos: comasarea terenurilor, interes din partea băncilor, capitalizare, investiții, fonduri UE, locuri de muncă, exporturi.
În prezent, conform documentelor oficiale, în România există 3,8 milioane de ”manageri” în agricultură, dintre care peste 80% au peste 55 de ani. Acești manageri sunt de fapt oameni dependenți de ajutoare sociale, care practică agricultura de subzistență și care ar prefera siguranța unui loc de muncă în marile ferme sau în industria alimentară.
Francisci spune că afacerea IRAGRI nu are nicio șansă de a ajunge la amortizarea investiției, în actualele condiții.
În prezent, lupta pentru prețurile recoltei din acest an este în plină desfășurare. Lobby-ul marilor traderi încearcă prin mesaje publice să lanseze ideea că recolta din 2014 va fi foarte bună, pentru a împinge prețurile în jos. Producătorii au interesul să ducă prețul în sus, prin mesaje ponderate referitoare la recoltă.
La începutul lunii iunie, ministrul agriculturii Daniel Constantin i-a îndemnat pe traderi și pe producători să se abțină de la prognoze.
„Eu nu vreau să influențez și fac apel pe această cale la toate asociațiile de producători, dar și la traderi, să nu exprimăm cifre, să nu avansăm cifre sau producții în momentul de față, pentru că asta ar putea să influențeze prețurile. Eu o să vă spun exact despre producție în luna august, după ce se va încheia campania de recoltat, mă refer la prima campanie”, a afirmat Constantin.
Vlad Bârleanu