3.2 C
București
duminică, 22 decembrie 2024 - 15:10
No menu items!

Investigație WSJ: Gazoductul Nord Stream a fost aruncat în aer de o echipă de ucraineni

spot_img

O investigație a celui mai cumpărat ziar american, „The Wall Street Journal”, face lumină asupra unui moment critic din războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Aruncarea în aer a gazoductului Nord Stream, care alimenta Vestul Europei cu gaze naturale rusești, a fost o operațiune gândită și executată de Ucraina. 

Mai exact, gazoductul Nord Stream a fost aruncat în aer de o mică echipă de sabotaj ucraineană într-o operațiune care a fost inițial aprobată de președintele Volodimir Zelenski, care apoi s-a răzgândit și a vrut să anuleze operațiunea, dar nu a mai reușit, arată ancheta  „Wall Street Journal” (WSJ.

Un purtător de cuvânt al președinției ucrainene a negat afirmațiile, susținând încă o dată că operațiunea a fost rusească.

„Totul s-a născut într-o noapte cu multă-multă băutură”

„Întotdeauna râd când citesc speculații în presă despre o operațiune uriașă care implică servicii secrete, submarine, drone și sateliți”, a spus un ofițer implicat în complot. „Totul s-a născut într-o noapte cu multă-multă băutură și din determinarea câtorva oameni care au avut curajul să-și riște viața pentru țara lor”, spune unul dintre cei șase participanți la operațiune.

Conducta subacvatică, formată din gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, transporta gaze naturale din Rusia către Germania pe sub Marea Baltică. A fost avariată de explozii în septembrie 2022, la șapte luni după invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina, ceea ce a scos-o din funcțiune și a agravat criza energetică din Europa.

Inițial, mulți au presupus că Rusia a fost de vină. Ulterior, alții au sugerat că CIA ar fi putut fi implicată. Anul trecut, cotidianul american „The New York Times” a relatat că oficiali americani au primit informații care sugerează că un „grup pro-ucrainean” se află în spatele exploziilor, în timp ce luna trecută, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a calificat exploziile drept „un act de terorism desfășurat la indicația evidentă a americanilor”.

Potrivit WSJ, operațiunea de sabotaj a implicat o mică barcă cu vele și o echipă de șase persoane, formată din soldați ucraineni și civili cu „experiență relevantă” în domeniu. În grup a fost inclusă și o femeie pentru a crea iluzia că sunt un grup de prieteni într-o croazieră de plăcere.

Operațiunea din Ucraina a costat în jur de 300.000 de dolari și a utilizat fonduri private, finanțată de oameni de afaceri ucraineni, dar a fost condusă de un general de armată în activitate, care raporta comandantului suprem de atunci al Ucrainei, Valerii Zaluzhni.

Potrivit surselor WSJ, președintele Zelenski a aprobat planul, dar ulterior a dat înapoi după ce CIA a aflat despre el și a cerut Kievului să anuleze operațiunea. Cu toate acestea, Zaluzhni a continuat misiunea, susține raportul.

Coordonatorul operațiunii, trimis ambasador la Londra

Zaluzhni, în prezent ambasador al Ucrainei în Regatul Unit, a declarat pentru WSJ că nu știa nimic despre operațiune și a calificat acuzațiile drept o „simplă provocare”. Ucraina a negat întotdeauna implicarea în explozie, iar joi un purtător de cuvânt al lui Zelenski a acuzat din nou Rusia de efectuarea sabotajului.

„Un astfel de act poate fi realizat doar cu resurse tehnice și financiare extinse … și cine deținea toate acestea la momentul exploziei? Doar Rusia”, a declarat Mihail Podoliak pentru Reuters.

Valerii Zaluzhni (dreapta) a fost scos în rezervă din armată și trimis ambasador al Ucrainei la Londra
Valerii Zaluzhni (dreapta) a fost scos în rezervă din armată și trimis ambasador al Ucrainei la Londra

Alte agenții ucrainene au negat, de asemenea, implicarea guvernului. Un înalt funcționar din cadrul SBU, serviciul de securitate al Ucrainei, a declarat pentru WSJ că Zelenski „nu a aprobat punerea în aplicare a unor astfel de acțiuni pe teritoriul țărilor terțe și nu a emis ordine relevante”.

Cu toate acestea, se pare că poliția și procurorii germani continuă ancheta care vizează acum înalți oficiali militari ucraineni și care s-ar putea dovedi stânjenitoare pentru Berlin, având în vedere că implică un aliat care lansează un act de sabotaj împotriva unei infrastructuri-cheie.

Mandat european de arestare pentru „Volodimir Z”

Miercuri s-a aflat că autoritățile germane au emis un mandat european de arestare pe numele unui bărbat identificat drept „Volodimir Z”, un instructor de scufundări care locuia în Polonia și despre care se presupune că s-a scufundat pe fundul mării pentru a plasa dispozitivele pe conductă.

Procurorii polonezi au confirmat că au primit un mandat european de arestare pentru un bărbat suspectat de implicare în atacul Nord Stream. „În cele din urmă, Volodimir Z nu a fost reținut, deoarece a părăsit teritoriul Poloniei la începutul lunii iulie a acestui an, trecând frontiera polono-ucraineană”, au afirmat procurorii într-o declarație.

Roderich Kiesewetter, membru al CDU, partid de opoziție, care face parte din comisia pentru afaceri externe a parlamentului german, a îndemnat la precauție cu privire la acuzațiile formulate în raportul WSJ. El a declarat la postul public de radio german că există „interese intense” de „a lăsa toate indiciile să ducă înapoi la Ucraina”, avertizând că acest lucru ar putea fi „parte a dezinformării”.

El a declarat că există în continuare „o cantitate mare de neclarități” în jurul cazului și că nu se poate exclude faptul că aceasta a fost o operațiune „sub steag fals” – o încercare de a arunca vina asupra Ucrainei. Acesta a adăugat că conductele au fost distruse doar „după ce a fost clar că gazul nu va mai curge niciodată prin ele”.

Elena Cristea