Procurorul Adina Florea a declarat, luni, la interviul pentru şefia Secţiei de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), că a observat că au fost autorizate interceptări ale magistraţilor fără ca rezultatele măsurilor de supraveghere tehnică să devină, ulterior, probe în dosarele penale, iar perioada lungă de interceptare putea să exercite presiune.
„Au fost situaţii nu puţine, din păcate, şi din punctul meu de vedere este trist, când s-au solicitat şi autorizat măsuri de supraveghere tehnică faţă de magistraţi fără ca, ulterior, rezultatele măsurilor de supraveghere tehnică să devină mijloc de probă în dosarul penal, deşi perioadele de supraveghere tehnică sunt suficient de mari cât să exercite o anumită presiune asupra magistratului chemat să înfăptuiască justitţia în mod independent şi în numele legii”, a declarat Adina Florea.
Procurorul a mai spus, la interviul din faţa comisiei de concurs a CSM, că în proiectul managerial intenţionează să evite astfel de situaţii, dacă va fi desemnată şef al Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.
În cadrul aceluiași interviu, Adina Florea a mai declarat că este un procuror independent şi, contrar informaţiilor vehiculate în spaţiul public, ea nu este „aservită politic” şi nimeni nu a încercat „să îi impută” o anumită acţiune sau idee.
„Niciodată, în toată activitatea mea profesională, nu am fost aservită politic. Activitatea s-a desfăşurat cu respectarea legii, astfel cum am jurat când am intrat în profesie. Niciodată, în activitatea mea profesională nu am desfăşurat altfel de activităţi decât cele care corespund atribuţiilor care guvernează activitatea procurorului. (…) Am fost un procuror independent şi sunt independent, indiferent de ce se vehiculează. Nimeni nici nu a încercat să îmi impută vreo idee la ceea ce aş fi putut să desfăşor în activitatea derulată din punct de vedere profesional”, a mai spus procurorul, la CSM.
Adina Florea mai vorbit şi despre deficienţele constatate, pe care le va remedia, dacă va fi desemnată şef al Secţiei: „Au fost situaţii intâlnite în practic, în care dosarele constituite cu privire la infracţiuni pretins săvârşite de magistraţi au stat pe rolul organelor judiciare fără ca măcar să fi fost începută urmărirea penală in rem. Cu toate acestea, aceste dosare au rămas în nelucrare”.
Adina Florea, Sorin Iasinovschi şi Bogdan Pîrlog sunt cei trei candidaţi pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Aceştia susțin, marţi, interviurile în faţa unei comisii formate din membrii CSM.
Iniţial, Pîrlog a fost respins deoarece nu ar fi avut 18 ani vechime, însă acesta a formulat contestaţie. Plenul CSM a decis admiterea contestaţiei procurorului Bogdan Pîrlog.
Sursa Zilei dezvăluia luni că procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog se prezintă drept expert al Uniunii Europene (UE) și, în această calitate, își rotunjește veniturile de la organizații internaționale, care derulează, cu fonduri europene, programe de formare pentru angajați ai unor instituții guvernamentale din diverse state, inclusiv în domeniul justiției. Doar că, în declarațiile de avere, procurorul Pîrlog, care se prezintă ca expert UE, susține, în mod eronat, că a fost plătit direct de structuri ale Consiliului Europei.
Interviurile de marți de la CSM au loc în contextul în care funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a devenit vacantă după ce Gheorghe Stan a demisionat pentru a prelua postul de judecător al Curţii Constituţionale Române.
Raluca Dan