Metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi dacă urmărirea penală este începută in rem (vizează doar fapte, nu şi persoane – n.r.), prevede un proiect de ordonanţă de urgenţă a guvernului, postat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei. Proiectul – care mai aduce şi alte mici „ajustări” noilor coduri care reglementează domeniul penal – va ajunge, miercuri, pe masa Guvernului, pentru a fi adoptat.
Una dintre modificările aduse de proiect de actul normativ se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus un nou alineat, respectiv acela că „metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin. (1)”. Articolul 305 reglementează, în alineatul 1, începerea urmăriririi penale in rem: „Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă”.
Acelaşi proiect dă competenţă Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pentru o serie de infracţiuni şi indiferent de calitatea persoanei, „dacă în cauză, indiferent de numărul infracţiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a sumei de 500 000 euro”.
Infracţiunile vizate de această prevedere sunt furtul, tâlhăria, pirateria, tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei, abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, bancruta simplă, bancruta frauduloasă, gestiunea frauduloasă, înşelăciunea, înşelăciunea privind asigurările, deturnarea licitaţiilor publice, exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile şi delapidarea, la majoritatea acestora fiind de competenţa DIICOT şi tentativa, tot cu condiţia trecerii „pragului” de jumătate de milion de euro al prejudiciului.
Proiectul de orodonanţă face referire şi la problema legii penale mai favorabile. Astfel, după articolul 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se introduce un nou articol care face referire la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei: „În aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei – n.r.), se stabilesc şi se aplică, pentru fiecare instituţie de drept penal autonomă, dispoziţiile mai favorabile din legile penale succesive”.
Tot în noul articol se face precizarea că „în aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei – n.r.), nu pot fi combinate dispoziţiile mai favorabile din legile penale succesive”.
Până la intrarea în vigoare a actelor normative subsecvente, emise în executarea Legii 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune şi a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, „se vor aplica prevederile actelor normative existente, în măsura în care nu contravin acestora”, prevede un alt articol nou din proiectul de OUG.
R.D.