Populaţia României a scăzut constant în ultimii ani, ajungând ca în 2014 să se mai înregistreze sub 20 de milioane de locuitori, ceea ce face ca populaţia rezidentă a ţării să fie la nivelul anului 1966, a declarat, joi, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei.
INS a lansat, joi, Anuarul Demografic al României, document care conţine o serie de date statistice cu privire la numărul şi structura demografică a populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală (naşteri, decese, căsătorii, divorţuri) şi migratorie.
Președintele INS a arătat că România nu poate asigura menţinerea populaţiei la 19 milioane de locuitori într-un orizont de timp, având în vedere că, prin reducerea populaţiei rezidente, dispar anual cam două oraşe de nivel mic.
Tudorel Andrei a mai spus că, dacă din 1990 reducerea populaţiei s-a făcut prin migraţie externă, din 2013 acest lucru s-a schimbat, începând să se reducă populaţia rezidentă a ţării.
Astfel, doar în 2014 populaţia a scăzut cu 80.000 de oameni, cărora li se adăugă şi alţi 40.000 de cetăţeni care au migrat.
Șeful INS a explicat că rata brută de reproducere a înregistrat o stagnare în ultimii 20 de ani, însă acum a început să scadă, astfel încât, în locul unei medii de 2,1 copii născuţi de o femeie, România este departe, înregistrând în 2014 o rată de 1,3 copii la o femeie.
În opinia lui Tudorel Andrei rata natalităţii poate fi crescută în prezent, astfel încât singura rezervă ar putea fi reducerea mortalităţii.
Datele INS arată că cea mai redusă populaţie a României a fost înregistrată în 1930, când erau 14.100.000 de locuitori, iar vârful a fost în 1990, când România a înregistrat 23.200.000 de locuitori.
Populaţia rezidentă a României a scăzut de la 21.700.000, în 2002, la 19.900.000, în 2014.
„România are o demografie întârziată faţă de ţările din Occident (…) În 2014, populaţia rezidentă a ţării era sub 20 de milioane şi se afla cam la acelaşi nivel cu cea a anului 1966”, a spus preşedintele INS.
Documentul lansat joi de INS arată și amploarea fenomenului de îmbătrânire demografică a populaţiei. Astfel, dacă în 1970 grupa de vârstă 65 de ani şi peste reprezenta 8,6% din totalul populaţiei, în 2014 această pondere este de aproape două ori mai mare (15,1%), în timp ce ponderea copiilor cu vârstă mai mică de 15 ani, care în 1970 depăşea un sfert din totalul populaţiei (25,9%), a scăzut semnificativ, la doar 14,9% în 2014.