Reprezentanţii Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW) avertizează asupra apariţiei unor „manifestări cu caracter legionar” la protestele faţă de proiectul minier de la Roşia Montană şi cer autorităţilor să intervină.
Alexandru Florian, directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW), a declarat, luni, la Cluj-Napoca, la un seminar de pregătire a formatorilor de profesori în domeniul istoriei Holocaustului, că toată lumea trebuie să ştie că mişcarea legionară a fost fascismul românesc în perioada interbelică. El a spus că protestele faţă de proiectul minier de la Roşia Montană au reprezentat o oportunitate ca să iasă în stradă asociaţii şi fundaţii care au în obiectul de activitate, în mod asumat public, reactualizarea valorilor mişcării legionare.
„Manifestările în stradă împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană au reprezentat o oportunitate la Bucureşti, dar şi la Braşov, la acest sfârşit de săptămână, ca să iasă în stradă asociaţii, fundaţii care au în obiectul de activitate, în mod clar afirmat public, reactualizarea valorilor mişcării legionare. Mişcarea legionară, trebuie să ştie toată lumea, a fost fascismul românesc în perioada interbelică. Duminică seară, la Bucureşti, mişcarea legionară a avut un banner şi a manifestat în Piaţa Universităţii, iar la Braşov au fost mesaje cu caracter antisemit legate de Roşia Montană, că evreii americani ar fi interesaţi să exploateze aurul. Sunt diverse situaţii când extremismul interbelic apare cu haine noi, cu mesaje, uneori, vechi, cu aceleaşi sloganuri, încercând să apere o aşa-zisă cauză nobilă. Cerem autorităţilor statului să intervină pentru ca astfel de manifestări legionare să nu mai aibă loc”, a afirmat Florian, citat de MEDIAFAX.
Potrivit acestuia, într-o democraţie, faţă de astfel de manifestări extremiste trebuie să aibă loc şi o reacţie a societăţii civile, dar este importantă şi componenta educativă, „de a explica oamenilor şi a-i face să înţeleagă şi să asume faptul că democraţia înseamnă nu orice tip de acţiune şi orice fel de mesaj”.