Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) solicită Parlamentului să pună de urgență Codul de procedură penală în acord cu dispozițiile Constituției și atrage atenția asupra implicațiilor negative majore pe care le poate genera prelungirea proceselor penale.
Președintele Instanței supreme, Corina Alina Corbu, a transmis, miercuri, printr-un comunicat de presă, faptul că ÎCCJ ia act de admiterea excepției de neconstituționalitate a unor dispoziții din Codul de procedură penală în cazul motivărilor deciziilor instanțelor din România.
„Jurisdicția constituțională a reținut, în esență, că ‘este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și drept, la data pronunțării’, invalidând astfel soluția legislativă actuală, care prevede motivarea hotărârii judecătorești în termen de 30 de zile de la pronunțare (termen care poate fi prelungit succesiv până la un total de 90 de zile în condițiile Legii nr.304/2004)”, spune Corbu.
Corina Alina Corbu avertizează asupra pericolului unui posibil „vid legislativ”.
„Din perspectiva bunei desfășurări a activității instanței supreme, cât și a tuturor instanțelor judecătorești – având în vedere numărul mare de cauze penale aflate pe rol, importanța socială esențială a procesului penal, prin care se apără ordinea de drept și este protejată viața, integritatea fizică și psihică, libertatea și celelalte drepturi ale cetățenilor și chiar funcționarea statului de drept, luând în considerare implicațiile negative majore pe care le poate genera prelungirea proceselor penale (în condițiile unui potențial ”vid” legislativ), inclusiv sub aspectul termenelor de prescripție a răspunderii penale, Înalta Curte de Casație și Justiție solicită ferm o intervenție cât mai rapidă a Legiuitorului pentru punerea în acord a dispozițiilor Codului de procedură penală cu dispozițiile Constituției”, mai spune Corbu.
Președintele ÎCCJ menționează că este cu atât mai necesară intervenția Legiuitorului cu cât, începând cu momentul publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial, dispozițiile legale vor fi suspendate de drept, iar, după 45 de zile, își vor înceta definitiv efectele juridice.
„Din perspectiva Înaltei Curți de Casație și Justiție, noua soluție legislativă ce va fi elaborată trebuie să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor persoanelor implicate în procedurile judiciare, conform deciziei Curții Constituționale, dar, în același timp, este necesar să fie una realistă și să ia în considerare situația actuală a sistemului judiciar – în special supraîncărcarea și deficitul de resurse cu care acesta continuă să se confrunte de o lungă perioadă”, precizează Corbu.