Inspectorii Agenției Naționale de Integritate (ANI) pot fi liniștiți, pentru că, prin modificarea adusă Legii privind integritatea nu doar că vor putea aplica sancțiuni, dar nimeni, nici măcar parlamentarii, nu se vor mai putea sustrage acestora. Nu va mai fi nevoie de un vot sau o de o decizie a vreunei Comisii pentru ca un senator sau un deputat prins în incompatibilitate sau în conflict de interese să rămână fără fotoliul de parlamentar, așa cum s-a întâmplat în cazurile lui Sergiu Andon, Petre Roman sau în cazul lui Florin Pâslaru (în situația căruia parlamentarii au refuzat să dea curs solicitării ANI de a-l demite).
Contrar afirmațiilor făcute de președintele ANI, Bogdan Stan, inspectorii de integritate vor putea aplica în continuare sancțiuni, doar că ar trebui să facă investigații cu mai multă celeritate. ”Dacă această modificare va trece, vom fi în imposibilitate să aplicăm sancţiuni, să aplicăm interdicţiile pentru persoanele care au comis incidente de integritate. Altfel spus, persoanele care au comis incidente de integritate – incompatibilităţi sau conflicte de interese – vor putea să se rotească pe funcţii, să ocupe alte funcţii şi nu vor putea fi sancţionaţi. (…)Potenţial orice funcţie care este exercitată pe perioada unui mandat determinat – aleşi locali, parlamentari şamd nu vor mai putea fi sancţionaţi”, a spus Bogdan Stan.
Declarațiile sale sunt infirmate însă de documentele publicate pe site-ul Camerei Deputaților.
De ce este modificată Legea ANI?
Curtea Constituțională a României (CCR) a explicat, într-o decizie dată anul trecut (619/2016) că sancțiunile aplicate din 2007 (anul înființării ANI) până în 2013 (când nu doar legislația ANI, dar și Statutul deputaților și senatorilor au fost modificate) nu au avut o bază legală clară. Iar aceste sancțiuni au implicat chiar pierderea mandatelor de către unii parlamentari, în baza rapoartelor prin care inspectorii ANI au constatat că aceștia s-au aflat în incompatibilitate sau în conflict de interese.
“Curtea reține că…în perioada 2007 – 2013 este o situație normativă relativ confuză din moment ce, deși aceștia aveau obligația de a depune declarație de interese, instituția extrapenală (sancțiuni administrative care constau în demitere/demisie – n.r.) a conflictului de interese nu se aplica în privința deputaților și senatorilor. Abia din 2013 apare un caz de conflict de interese expres prevăzut, precum și obligația deputaților și senatorilor de a respecta <<legislația în materie privind conflictul de interese>> (art.1 pct.4 din Legea 219/2013, în caz contrar, fapta deputatului sau senatorului fiind abatere disciplinară și sancționată cu reducerea indemnizației pe o perioadă de maximum 3 luni”, arăta CCR în decizia 619/2016.
Cu alte cuvinte, parlamentarii despre care ANI a constatat că au fost în conflict de interese sau în incompatibilitate, în perioada 2007 – 2013, au fost demiși abuziv, prin votul propriilor colegi ori au fost obligați, în mod abuziv, să renunțe la mandate.
Cum se modifică legea și cui i se aplică?
Prin urmare, deputații au decis să introducă în Legea ANI un nou articol, ca o măsură reparatorie pentru modul abuziv în care aceasta a fost aplicată inițial. Noua lege ar urma să li se aplice doar parlamentarilor care și-au pierdut mandatele în acest fel, în perioada 2007 – 2013.
Iată cum a trecut această modificare de Camera Deputaților: “După articolul 25, se introduce un nou articol, articolul 25 indice 1, cu următorul cuprins:
Art. 25 indice 1. – Interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul art.25 pe baza rapoartelor de evaluare, întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007-2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr.219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept.”
În plenul Camerei Deputaților, printr-un amendament depus de PSD, alineatul 2 al articolului 25 din aceeași lege a fost modificat, astfel încât, în cazul în care ANI constată incompatibilitatea sau conflictul de interese administrativ după ce parlamentarul și-a încetat mandatul, acestuia să nu i se mai aplice interdicția de a mai ocupa o funcție publică timp de 3 ani, de la data la care raportul ANI sau o decizie a instanței rămân definitive. Sancțiunea curge însă de la data încetării mandatului de parlamentar în care s-a constatat incompatibilitatea sau conflictul de interese.
Iată cum a fost modificat articolul de lege în plenul Camerei Deputaților:
Alineatul (2) al articolului 25 se modifică şi va avea următorul cuprins: ”(2)Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin.(1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate.”
Ce prevede legea acum:
Art. 25/ Legea 176/2010:
1) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni.
(2) Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.”.
Iar Statul deputaților și senatorilor (Legea 219/2013) prevede la articolul 7 că mandatul unui parlamentar încetează “la expirarea termenului prevăzut în Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare, de la data luării la cunoștință a raportului de evaluare al Agenției Naționale de Integritate, dacă în acest termen deputatul sau senatorul nu a contestat raportul la instanța de contencios administrativ. Luarea la cunoștință se face prin comunicarea raportului Agenției Naționale de Integritate, sub semnătură de primire, către deputatul sau senatorul în cauză ori, în cazul în care refuză primirea, prin anunțul făcut de președintele de ședință în plenul Camerei din care face parte.”
Modificările la Legea privind integritatea (176/2010) au fost adoptate de Camera Deputaților și transmise Senatului care este for decizional în acest caz.
Raluca Dan