Guvernul ar putea să reducă investițiile publice, în cazul în care Comisia Europeană va face presiuni pentru reducerea deficitului bugetar, care a derapat după trei luni până la 2,5% din PIB, potrivit unei analize publicate de grupul bancar ING. Ținta Executivului pentru tot anul este de 5,5%. Celelalte măsuri posibile sunt reorganizarea ANAF sau creșterea impozitării pentru IMM-uri.
”Ne menținem prognoza de 5,5% în această etapă. Guvernul ar putea în continuare să reducă unele investiții, în cazul în care Comisia Europeană dorește progrese imediate. În plus, reorganizarea autorității de colectare a impozitelor și o potențială creștere a impozitării IMM-urilor sunt factori-cheie de urmărit. În cele din urmă, o nouă echipă de conducere a Comisiei Europene începând din vară aduce un alt nivel de incertitudine. Atingerea pragului de deficit de 3% din PIB pare să nu fie realizabilă până cel mai devreme în 2027-2028”, se arată în analiza citată.
Alte concluzii ale documentului:
- Pe frontul fiscal, deficitul bugetar a derapat vizibil până la 1,7% din PIB în februarie și sunt raportări care arată că a ajuns la 2,5% în martie, în contextul în care obiectivul oficial pentru tot anul 2024 este de 5,0% din PIB.
- Ne așteptăm ca CE să rămână tolerantă față de întârzierile în ceea ce privește reducerea deficitului atât timp cât investițiile publice rămân puternice.
- Economia românească a pierdut din viteză în 2023, crescând doar cu 2,1% (față de 4,7% în 2022). Defalcarea pentru al patrulea trimestru al anului trecut, publicată la 8 martie, a confirmat atât activitatea investițională constant puternică, cât și consolidarea dinamicii consumului privat, pe fondul continuării intrărilor de fonduri UE și, respectiv, al creșterilor puternice ale salariilor reale.
- În acest an, ne așteptăm ca impulsul mai puternic al consumului privat să continue și să reapară ca un pilon-cheie al creșterii, alături de investițiile fixe încă puternice.
- În ansamblu, ne așteptăm ca avansul PIB să accelereze la 2,8%.
- În ceea ce privește politica monetară, considerăm că Banca Națională a României pregătește terenul pentru un ciclu de relaxare prudentă în viitor.
- Ne așteptăm în continuare la prima reducere a ratei de 25 pb (0,25%) la următoarea ședință din mai, precum și la un total de reduceri de rată de 100 pb până la sfârșitul anului. Există riscuri ușoare de creștere a prognozei noastre privind rata cheie la sfârșitul anului, determinate de derapajele fiscale, de creșterea ridicată a salariilor și de un consum privat mai puternic decât se aștepta la începutul anului.
Săptămâna trecută, un raport al UniCredit Bank a afirmat că Guvernul va aștepta să treacă anul electoral pentru a înăspri politica fiscală.
V. B.