Magistrații au dat publicității marți motivarea deciziei din 24 iunie, prin care au hotărât ca la cei patru ani de închisoare primiți de Adrian Năstase în dosarele „Zambaccian” și „Trofeul calității” să se adauge șase luni ca spor de pedeapsă
Magistrații Curții de Apel București i-au acordat un spor de șase luni de pedeapsă fostului premier Adrian Năstase pe motiv că infracțiunile comise de acesta sunt grave, iar funcțiile politice deținute ar fi trebuit să-i impună o conduită „integră„.
Judecătorii Curții de Apel București consideră că magistrații Tribunalului București au ținut seama, atunci când nu au fost de acord cu sporul de pedeapsă, doar de circumstanțele personale ale lui Adrian Năstase.
Prima instanță a dat eficiență numai circumstanțelor personale ale petentului, referindu-se la lipsa antecedentelor penale, la atitudinea acestuia față de membrii familiei sale, la nivelul de pregătire culturală și politico-ideologică, la conduita sa după comiterea faptelor, concretizată în prezentarea în fața organelor de urmărire penală și instanțelor de judecată, nesustragerea de la urmărire penală sau de la judecată, buna conduită ulterioară săvârșirii ultimei fapte, prezentarea sa în vederea începerii executării pedepsei aplicate prin ultima hotărâre de condamnare, precum și vârsta înaintată. Nesustragerea de la urmărire penală, de la judecată și de la executarea pedepselor nu poate constitui un criteriu care să fie avut în vedere la stabilirea pedepsei rezultante în cazul contopirii, ci reprezintă o conduită normală, pe care orice persoană aflată sub imperiul unor proceduri de natură penală trebuie să o aibă, în caz contrar existând sancțiuni distincte prevăzute de lege.
Curtea de Apel București
În opinia magistraților Curții de Apel București, trebuie luate în considerare infracțiunile comise de Năstase și funcțiile politice deținute de acesta.
Nu trebuie ignorat nici faptul că infracțiunile pentru care a fost condamnat petentul sunt infracțiuni grave, caracterizate printr-un pericol social ridicat și anume, infracțiuni de corupție și asimilate infracțiunilor de corupție, comise tocmai în considerarea funcțiilor pe care petentul le deținea – președinte de partid, respectiv prim-ministru, funcții de o deosebită importanță și care impun o conduită integră. De aceea, elementele amintite de judecătorul fondului privind latura profesională și culturală a personalității petentului, nu pot fi considerate ca având un caracter pozitiv, întrucât, cu atât mai mult, o persoană cu o astfel de pregătire, aflată în înalte funcții politice și publice, ar trebui să fie un exemplu de probitate pentru societate.
Curtea de Apel București
R.D.