1.3 C
București
duminică, 22 decembrie 2024 - 23:38
No menu items!

Informatizarea României – o puşculiţă electorală. De la Dan Nica, la Vasile Blaga

spot_img

Contractele de un miliard de euro „Microsoft – EADS” îi leagă pe politicieni de afaceriştii care i-au susţinut mediatic

Blaga_Nica_SZ

Banii încasaţi de intermediarii care au vândut licenţe Microsoft Guvernului României au trecut prin mâna aceluiaşi consultant în off-shoruri din Noua Zeelandă, anchetat pentru facilitarea traficului internaţional de armament. 

Toate computerele din instituţiile de stat ar trebui să fie operate, la această oră, cu licenţe Microsoft din 2013. În realitate, mai toate computerele de stat operează cu licenţe din 2004, pentru că în timp ce guvernanţii decontau unor intermediari peste un miliard de euro pe licenţe actualizate, nu s-au preocupat şi de achiziţionarea unor computere cu care să le poată folosi. Mega-contractul de informatizare a României începe şi se termină cu fostul ministru al Comunicaţiilor Dan Nica.

Lista scurtă a DNA

  • Dan Nica

Nica-mic

ministrul comunicaţiilor care a semnat, în septembrie 2003,  „Scrisoarea de Intenție pentru Parteneriatul Strategic între Guvernul României și Microsoft”. Decizia fost laută în urma unei întâlniri la Roma, organizată de Claudiu Florică, pentru partea română. Microsoft urma să ofere statului un preţ preferenţial, de care a beneficiat în realitate intermediarul afacerii. Licenţele Microsoft au fost închiriate de Guvern de la Fujitsu Siemens Computer, care le cumpărase la 62% din preţ de la mIcrosoft.

În noiembrie 2013, Dan Nica recunoaşte că a plătit, doar în 2013,  peste 106,6 milioane lei pe licente Microsoft – „o parte importantă” fiind licenţe de Windows XP, sistem de operare lansat în urma cu 12 ani, pentru care Microsoft nu mai oferă suport tehnic din aprilie 2014 . Ultimul viramnet, 30 de milioane de lei, a fost făcut către UniCredit Ţiriac Bank în urma cesionării creanţei de la stat de către D-Con.Net AG, vânzătorul licenţelor către MCSI din 2009.

  • Eugen Bejinariu

Bejinariu_mic

– fost şef al Secretariatului General al Guvernului Năstase, în prezent parlamentar PSD, a fost remarcat recent de presa mondenă, pentru felul în care-şi alintă noua parteneră de viaţă cu 20 de ani mai tânără. Maria Marinescu a fost fotografiată în timp ce-l însoţea, la bordul unui avion privat, pe Eugen Bejinariu, la semifinala Champion League. Deputatul Bejinariu deţine, oficial, 3 terenuri, două apartamente şi o casă, toate în capitală, precum şi artă şi bijuterii valorând peste 150.000 de euro.

  • Remus Truică

Truica_mic

–  fostul șef de cabinet al lui Adrian Năstase, este mai cunoscut pentru divorţul scandalos de soţia sa şi mama a două fiice gemene, decât pentru averea colosală (maşini de lux, ambarcaţiuni valorând peste 600.000 de euro) transferată pe numele tatălui său octogenar. Pe lângă un domeniu impresionant la Snagov, dotat cu o piscină olimpică, Remus Truică deţine şi o proprietate impresionantă în Caribe şi un apartament de lux la Monte Carlo.

  • Grupul Dorin Cocoş, Alexandru Bittner şi Adrian Petrache

Bittner_Petrache_Cocos_

a fost vedeta investigaţiilor de presă din ultimii 15 ani. Triada Cocoş-Bittner-Petrache a fost catalogată ca „mafia personală a lui Adrian Năsatse”, de chiar preşedintele Traian Băsescu, în prima sa campanie electorală. Este vorba despre un cerc restrâns de interese economice şi imobiliare care ar fi influenţat politicile de stat în gruvernarea Năstase, înainte ca Elena Udrea (fosta soţie a lui Dorin Cocoş) să devină consilier prezidenţial. Fiecare de aceste trei nume sunt verificate şi de procurorii DNA în raport cu cele patru prelungiri ale contractelor strategice pentru România (de securitate şi informatizare), întrucât au indicii că o parte dintre sumele transferate prin păienjenişul despre care vorbeam au ajuns „în numerar” şi la aceştia. Beneficiarul direct al influenţei celor trei oameni de afaceri pe lângă demnitarii momentului n-ar fi fost nimeni altul decât Claudiu Florică, directorul celor două firme care au intermediat vânzarea licenţelor Microsoft către stat.

  • Vasile Blaga

Blaga_mic

–  ministrul care a renegociat contractul pentru securizarea frontierei (unde subcocntractor era şi FSC), în timp ce Fujitsu îşi exitindea licenţierea la Ministerul Educaţiei.

– în mandatul din 2009-2010, șeful Departamentului Schengen din MAI, chestorul Marian Tutilescu, actualmente consilier prezidențial, a aprobat contractul pentru construirea sediului Poliției de Frontieră, pentru 26 milioane de euro, de către firma Conarg Construct, deținută de Valentin Vișoiu, partenerul ginerelui lui Traian Băsescu, avocatul Radu Pricop.

Schema este simplă. Guvernele României nu au încheiat cu Microsoft contractele de licenţiere, ci cu doi intermediari care au achitat în avans sumele către entitatea Microsoft Irlanda. Primul intermediar, Fujitsu Computer Sistems este şi cel mai generos plătitor de comisioane. Acesta au fost transferate în prima linie în două  offshore-uri – Profinet Aktiengesellschaft (directorul Matt, administrator Tremco Trust, societate fiduciară din Lichtenstein) şi Collina (înregistrată în Washington, cu sedii, acţionari şi asociaţi în Republica Dominicană şi Noua Zeelandă – directorul Taylor este consultant financiar pentru GT Group, Offshore, Vanuatu – parte în mai multe dosare internaţionale de crimă organizată, inclusiv vânzare de arme). Collina Invenstemnts este înregistrată şi condusă de la aceeaşi căsuţă poştală la care figura şi VicAm Ltd, compania care opera un avion depistat, în decembrie 2009, pe un aeroport din Thailanda, cu 35 de tone de explozibili, rachete anti-aeriene şi lansatoare de rachetă computerizate la bord. Armamentul provenea din Coreea de Nord şi trebuia să ajungă în Iran. Pe al treilea stat de trasferuri figurează şi Laveco LTD,  înfiinţat de consultantul financiar Laszlo Kiss, condamnat pentru spălare de bani în dosarele delapidării PetromService de către cuplul Sorin Ovidiu Vîntu – Liviu Luca.

Nu există indicii că Profinet sau Colina au avut sedii sociale în România. Fiecare curriculum vitae propus este identic, fiind modificat doar numele viitorului angajat. Mare parte din documentele depuse de Colina sunt copiate de pe internet.

Dosar la Parchetul din Viena

„În urma plăţii de 50 de milioane de euro în avans efcetuată de către un client, Profinet are proiectul asigurat. Serviciile au fost prestate. Profinet ar aprecia tare dacă FTS ar comensa eforturile pe care Profinet le-a făcut”.

Malinowski (directorul general al FSC) răspunde: „Confirm”.

Comunicări pe mail între șeful FSC și „subcontractantul” Profinet

Harta contractelor – o „bombă politică”

Ancheta a fost declanşată la sesizarea Fujitsu Austria care, în 2010, nu a regăsit în conturi sumele pe care fosta conducere a compania susţinea că le-a încasat din contractele cu statul român. Socotindu-se înşelată de proprii-i angajaţi, Fujitsu Austria a făcut investigaţii, reflectate acum într-un dosar trimis în instanţă de Parchetul din Viena.

La doi ani de la declanşarea acestor investigaţii, procurorii vienezi au cerut suportul DNA pentru recuperarea mailurilor transmise de pe serverele Fujitsu din România. Aşa a fost reconstituit traseul subcontractorilor recomandaţi „local”. Informaţiile bancare din Austria şi Elveţia, obţinute în doi ani de DNA, au completat o hartă de relaţionare economică, care arată firele prin care au fost transferate alte sume de bani către interpuşi sau beneficiari reali – ale căror semnături se regăsesc în offshore-uri. Indiciile strânse până acum arată că nu doar şefii din Microsoft şi Fujitsu au încasat bonusuri consistente pentru reuşita contractului, ci şi demnitari sau oameni de afaceri care au uns rotiţele guvernamentale.

Jurnaliştii  şi consultanţii de pe lista scurtă a DNA

Patru nume se disting în prima rezoluţie privind începerea urmăririi penale în cazul Microsoft-Eads care datează din 5 iulie 2012, înainte ca DNA să intre în posesia informaţiilor din bănci.

EADS_rezolutie_SZ

SC Trident International SRL – compania înfiinţată în 2001 şi radiată în 2010. Îi avea ca asociaţi pe Ştefan Bogdan Teodorescu (32,5%), Adriana Roxana Andronic (32,5%) şi Delia Iuliana Toma (35%). Procurorul susţine în rezoluţie „că există indicii cu privire la implicarea în activitatea infracţională şi a altor persoane”, notând chiar numele vechiului consilier al lui Adrian Năstase şi a lui Petru Berteanu, patronul firmei Partener Communication SRL, consilier de imagine al fostului preşedinte Emil Constantinescu, realizator la postul public de radio, redactor şef al site-ului Cotidianul, şi, pentru scurtă vreme în 2011, content manager al site-ului Realitatea.net.

Astfel, conform noilor informaţii, DNA urmăreşte implicarea a două noi entităţi care apar constant pe eşaloanele 3 şi 4 de transferuri financiare: NIRO şi Dinu Pescariu. Acestea două au beneficiat de transferuri financiare atât în guvernarea Năstase, cât şi în guvernarea Boc.

Poziţia lui Niro este însă diferită la renegocierea contractului din 2009, când devine, conform informaţiilor Sursa Zilei, beneficiarul unui transfer de 20 de milioane de euro. Compania condusă de Nicolae „Niro” Dumitru ar fi oferit o scrisoare de garanţie pentru concernul eleveţian D-Con.net, administrat de acelaşi Claudiu Florică.

În 2009, intermediarul Fujitsu a fost înlocuit în afacerea cu statul. O garanţie importantă ar fi venit chiar de la NIRO, grupul condus de celebrul om de afaceri Nicolae Dumitru, asociat oficial în bussines şi cu Dorin Cocoş, şi cu Elena Udrea, dar şi cu susţinătorii de campanie ai preşedintelui Traian Băsescu din 2009. În 9.03 2009 Niculae Dumitru înființează, în asociere cu Cozmin Gușă SC GDP Solution SRL România. GDP Solution SRL figurează la Registru Comerțului  inca activă cu actionari Niro Investement (33,34% din actiuni), Prestige Media, controlată de Maricel Păcuraru (33,33%) și Cozmin Gușă (33,33%).

La marginea hărţii relaţionale se regăsesc însă şi numeroase menţiuni cu privire la retrageri în numerar, despre care există suspiciunea că au reprezentat „mita la sacoşă” primită de mai mulţi demnitari prin intermediul unor oameni de afaceri care şi-au comisionat şi ei efortul. Pentru aceste din urmă operaţiuni, procurorul anticorupţie se bazează pe mai multe denunţuri.

Mihaela Chiper