România ar putea să folosească brandul Dracula în politicile de marketing turistic, pentru că este un element de diferențiere unic, a afirmat Christopher Hinteregger, coordonator pentru Europa Centrală și de Est al companiei Kohl & Partner Hotel & Tourism Consulting. Acesta a participat marți la conferința Hotel Tourism and Leisure”, organizată la București de compania Evensys.
Hinteregger a relatat că a făcut un sondaj ad-hoc, întrebând prieteni și parteneri de afaceri din Europa de Vest, care nu au fost niciodată în România, despre percepția lor asupra României. În 90% din cazuri, primul răspuns a fost Dracula. Apoi căruțele, țiganii cu urși și Ceaușescu.
În privința locurilor de vizitat, toți au spus București, apoi s-au referit absract la munți și peisaje. Nimeni nu a menționat mânăstirile sau Dunărea. Hinteregger s-a declarat ”surprins” că percepția asupra României este aproape ca acum zece ani.
”Este o discrepanță între cum percep oamenii România și care sunt oportunitățile reale. Totuși, cred că este normal să luați în considerare folosirea acestei percepții puternice a oamenilor despre Dracula, cel puțin ca un cârlig pentru a atrage oamenii, nu neapărat pentru a dezvolta produse dedicate. Știu că România nu este foarte încântată să folosească acest element în marketingul turistic, dar poate că și asta trebuie discutat, pentru că este un avantaj uriaș pentru România, este un brand. Nimeni nu o spune într-un sens negativ, dar toți spun Dracula. Este un mit pe care nu îl poate revendica altă țară, doar România o poate face”, a mai declarat Hinteregger.
Prezent la conferință, Ștefan Liuțe, director al companiei de branding Storience, a spus că este o greșeală imensă percepția că brandul se limitează la o identitate vizuală, un logo. ”Sunt mult mai multe lucruri de făcut – contează oamenii, comportamentul lor, ce fac atunci când intră în contact cu oaspeții, cu clienții”, a spus Liuțe. Astfel, este necesară în primul rând îmbunătățirea serviciilor și a gradului de profesionalizare a celor care lucrează în turism.
Răzvan Filipescu (foto jos), președinte al Autorității Naționale pentru Turism (ANT), a afirmat că prima sa prioritate este creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene pentru promovarea turismului. În cadrul bugetar 2007-2013, România a beneficiat de 75 de milioane de euro, în acest scop, beneficiarul eleigibil fiind chiar ANT.
Filipescu a acuzat lipsa de transparență a administrației anterioare și faptul că au fost absorbite sume mici, pe programe de maximum doi ani. ”Toate proiectele au fost acordate în mod preferențial și total netransparent. Vreau să schimb acest lucru”, a afirmat Filipescu.
Vlad Bârleanu
foto deschidere: romania-travel.biz