România se află pe locul 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene într-un clasament al prosperității, realizat de grupul bancar Erste și care ia în calcul parametri economici și de dezvoltare socială. Pe primele trei locuri din UE sunt Suedia, Irlanda și Danemarca. Statele de pe ultimele două locuri sunt Bulgaria și Grecia.
Raportul se concentrează pe grupul de state din Europa Centrală și de Est: Slovenia, Austria, Cehia, Polonia, Croația, Ungaria, Slovacia și România. În tabelul de mai jos, se observă că România este ultima din acest grup, iar criteriile de analiză sunt grupate astfel: Economie, Gospodării, Societate, Educație și Sustenabilitate.
Principalele concluzii ale raportului:
- La capitolul Economie, România stă relativ bine datorită unui indice PIB/cap de locuitor in puterea de cumparare standard peste cel din Slovacia sau Croația.
- Croația, Polonia, România, Slovenia și Ungaria se clasează în primele zece țări din UE în ceea ce privește creșterea PIB-ului în ultimii cinci ani. Din cele opt state din regiune, România are printre cele mai mici datorii raportate la PIB;
- La capitolul Gospodării, sunt luate în calcul gradul de diversificare a activelor financiare gradul de dezvoltare umană, echitatea veniturilor (redistribuția eficientă) sau diferențele de venit pe bază de sex. România este pe ultimul loc din regiune în Human Development Index, dar are cele mai mici diferențe de venituri între bărbați și femei.
- La capitolul Educație, România este cea mai slabă din regiune la investiții în Cercetare și Dezvoltare, scorul testelor Pisa sau proporția copiilor sub 3 ani duși la grădiniță.
- România apare pe ultimul loc din UE și la proporția populației cu abilități digitale minime – clasamentul DESI 2023;
- Provocările viitoare pentru regiune sunt: a) Demografia; b) Dezvoltarea piețelor de capital și a fondurilor de pensii și c) Progresul tehnologic și educația;
- Schimbările demografice vor avea un impact semnificativ asupra pieței forței de muncă din regiune, deoarece populația în vârstă de muncă va fi mai puțin numeroasă. Această tendință poate avea implicații asupra potențialului de creștere în regiune. De asemenea, va exercita o presiune sporită asupra sistemelor de pensii publice din regiune.
- Economiile din regiune ar beneficia, de asemenea, de creșterea competențelor digitale de bază (și, în special, a viitoarelor competențe în materie de inteligență artificială) ale persoanelor cu un nivel scăzut de educație, deoarece astfel s-ar putea debloca potențialul pe care îl are acest grup. În plus, punerea în aplicare a unor noi tehnologii de creștere a productivității ar putea contribui la compensarea impactului negativ al demografiei asupra potențialului de creștere al regiunii.
T. S.