După zăcământul în exploatare de la Crucea, Guvernul a decis deschiderea celei de-a doua mine de uraniu din România, în județul Neamț. În proiectul de act normativ se precizează că impactul asupra mediului va fi unul ”moderat sau semnificativ, limitat în timp dar și de lungă durată asupra solului, aerului, apei și vegetației”.
România dorește construirea a încă două reactoare nucleare pe platforma de la Cernavodă, pe lângă cele două aflate acum în funcțiune. De altfel, unul dintre scopurile deschiderii minei este ”asigurarea cu uraniu natural a necesarului pentru funcționarea a două grupuri energetice de la Cernavodă, pentru întreaga durată de viață”.
Proiectul de act normativ publicat pe site-ul Ministerului Economiei se referă la deschiderea și exploatarea zăcământului uranifer Primatar I, Primatar II, Bradu, Prisecani și Zona III, județul Neamț.
Unul dintre scopurile declarate ale actului normativ este ”asigurarea necesarului de uraniu, în principal din producție internă, și diversificarea resurselor de aprovizionare cu uraniu, prin combinarea exploatării raționale a resurselor naționale cu importul de uraniu și/sau concesionarea de zăcăminte uranifere în afara României, în vederea exploatării acestora”, se arată în Nota de Fundamentare.
De asemenea, în timpul exploatării, autoritățile vor să evalueze gradul de confirmare a resurselor, prin cercetare geologică, din perimetrul Tulgheș-Grințieș. Acesta este considerat cel mai bogat din țară, iar intenția redeschiderii exploatării miniere de la Grințieș datează de mai bine de 12 ani.
Până în 2001, în cele 29 de galerii din Grinţieş, minerii au făcut muncă de prospecţiune. Imediat cum se descoperea „filonul“, galeria era blocată cu beton. Extracţie propriu zisă s-a făcut doar şase luni. Cele circa 10 hectare pe care se întind galeriile aflate în conservare fac parte din suprafaţa retrocedată prinţilor Sturdza, care nu se opun intențiilor statului român.
Revenind la proiectul de act normativ, în Nota de Fundamentare este precizată și ”oportunitatea evaluării posibilităților de a opta pentru varianta importurilor în completare sau pentru participarea Companiei Naționale a Uraniului la proiecte comune de explorare, exploatare, procesare minereu de uraniu cu partaneri externi, singura variantă viabilă pentru menținerea în țară a activității de rafinare și obținere a combustibilului de tip CANDU”.
Compania Națională a Uraniului are, în prezent, un singur zăcământ în exploatare, cel de la Crucea-Botușana, a cărui licență de exploatare își încetează valabilitatea în anul 2015. Începând cu 1 ianuarie 2009, activitatea de exploatare a minereului de uraniu din perimetrul Băița Plai, Județul Bihor, a fost înreruptă.
În același proiect de act normativ se precizează că impactul asupra mediului va fi unul ”de complexitate medie, local, cu grade de intensitate moderate sau semnificative, limitat în timp, dar și de durată lungă asupra solului, aerului, apei și vegetației”.
Tot în document se arată că deșeurile solide rezultate din exploatarea minereului, depuse local în depozite definitive, vor fi monitorizate pe termen lung.
Dezbaterile legate de exploatările miniere de uraniu au fost tot mai intense în ultimii ani, stârnind controverse în rândul politicienilor, dar și al ecologiștilor. În condițiile în care uraniul emite radon, un gaz care provoacă afecțiuni pulmonare grave și cancer, exploatarea sa poate fi mai periculoasă decât oricare alt tip de exploatare minieră, mai ales dacă nu sunt îndeplinite condițiile optime de ventilație.
Cosmina Croitoru