Titlul de Capitală Europeană a Tineretului (CET) pentru anul 2015, pe care Forumul European al Tineretului (European Youth Forum, EYF) l-a atribuit municipiului Cluj-Napoca, în urma unei selecţii de proiecte, va oferi şansa tuturor tinerilor clujeni să fie, timp de 365 de zile, actori responsabili în programe culturale, sociale şi politice dedicate lor şi să contribuie activ la dezvoltare sustenabilă a oraşului din inima Transilvaniei.
Candidatura pentru CET a fost depusă în luna mai a acestui an, de Primăria Cluj-Napoca, la iniţiativa Grupului Pont, fiind sprijinită de 30 de organizaţii de tineret şi peste 40 de instituţii publice şi ONG-uri. Redactarea materialului de 473 de pagini, suportul tehnic şi conceptul de promovare a municipiului Cluj-Napoca prin statutul de Capitală Europeană a Tineretului aparţin Grupului Pont, în viziunea căruia proiectul la care au lucrat aproximativ 250 de tineri este „un bun instrument pentru promovarea imaginii oraşului”.
Membrii juriului EYF – format din reprezentanţi ai Comitetului Regiunilor, Direcţiei pentru Cultură a Comisiei Europene, Asociaţiei Oraşelor şi Regiunilor, Universităţii din Montpellier, ai Euractiv, Primăriei din Salonic şi Consiliul Tineretului din Grecia – reuniţi sâmbătă, la Maribor (Slovenia) au apreciat că proiectul prezentat în competiţie de tinerii din Cluj-Napoca, pentru obţinerea acestui statut, a fost „puternic, clar, solid, diversificat şi interesant”.
Un număr de 12 oraşe de pe continent au candidat pentru a dobândi acest statut în anul 2015. Începând cu data de 1 mai – termenul limită pentru depunerea candidaturi – membrii juriului au început analiza proiectelor şi consultările pentru selecţia celor mai bune dintre ele. Cele 12 oraşe candidate au fost Lecce (Italie), Badajoz (Spania), La Laguna (Spania), Ivanovo (Rusia), Vilnius (Lituania), Varna (Bulgaria), Cluj-Napoca (România), Perm (Rusia), Tbilisi (Georgia), Katowice (Polonia), Goteburg (Suedia) şi Ganja (Azerbaijan). În finala competiţiei s-au calificat Cluj-Napoca, Varna, Vilnius şi Ivanovo. Juriul a apreciat că „finaliştii au avut programe exemplare, cu viziune dinamică în diferite domenii”.
Obiectivul urmărit de EYF prin proiectul CET este ameliorarea relaţiilor dintre autorităţile locale şi instituţiile europene prin participarea tinerilor, a căror capacitate de acţiune în comunitate trebuie să fie întărită, astfel încât ei să poată prelua, în timp, atribuţii concrete şi un rol coordonator în mecanismele de dezvoltate a societăţii în care trăiesc.
Bugetul evenimentelor incluse în calendarul Capitalei Europene a Tineretului 2015 este de aproximativ 5,5 milioane de euro, o parte din sumă fiind alocată de la bugetul local, iar o alta din finanţări europene şi din mediul privat de afaceri.
În opinia primarului Emil Boc, titlul de CET este „o recunoaştere a dimensiunii europene a oraşului şi paşaportul pentru câştigarea statutului de Capitală Culturală Europeană în 2021”. CET 2015 va mări vizibilitatea oraşului situat în inima Transilvaniei în întreaga Europă, va atrage turişti şi va deschide noi posibilităţi pentru investiţii, apreciază edilul. El este convins că tinerii din Cluj-Napoca vor putea oferi modele de bune practici recunoscute în UE. „Europa ne va vizita la noi acasă”, a spus Emil Boc, duminică, într-o conferinţă de presă, precizând, totodată, că derularea proiectului pe parcursul întregului an 2015 se va bucura de sprijinul Ministerelor Culturii şi Educaţiei.
Iniţiativa desemnării anuale a unei Capitalei Europene a Tineretului a fost lansată de EYF în anul 2009, iar primul oraş desemnat să organizeze suita de manifestări sub aceste auspicii a fost Rotterdam (Olanda). Au urmat Torino (Italia), în 2010, şi Anvers (Belgia) în 2011.
În acest an, oraşul portughez Braga este Capitala Europenă a Tineretului. La 31 decembrie, Braga va preda ştafeta oraşului Maribor (Slovenia). Al doilea oraş ca mărime din Grecia, Salonic, va fi, în 2014, Capitala Europenă a Tineretului.
La Cluj-Napoca studiază în învăţământul superior peste 100.000 de tineri, iar aportul lor în derularea proiectului CET 2015 va fi esenţial pentru o deplină reuşită a proiectului.