În 2012, conducerea Salrom a sifonat peste 23 mil. lei din veniturile societății în interes propriu. Manual de furat bani publici

Societatea Națională a Sării SA – Salrom a efectuat plăți fictive, abuzive sau supraevaluate în valoare de peste 23 milioane de lei, potrivit raportului pe 2012 al Curții de Conturi, obținut de Sursa Zilei.

 Lista abuzurilor constatate:

• efectuarea de plăți nedatorate de 1,78 milioane de lei, pentru lucrări de demolare, acceptate la plată fără a avea la bază documente din care să rezulte cantitățile demolate şi efectiv transportate, tariful aplicat;
• achiziția a cinci instalații de ambalat, în valoare de 3,15 mil. lei, la prețuri mai mari decât prețul pieței. Diferența de preț – 256.000 lei/instalație. Total – 1,28 mil. lei;
• efectuarea de plăţi în sumă de 2,28 mil. lei pentru cheltuieli de personal/salariale, efectuate fără bază legală, ca urmare a neaplicării politicii salariale prevăzute în legea bugetului de stat, în sensul că au fost efectuate cheltuieli de peste nivelul anului precedent actualizat cu indicele de inflație;
• efectuarea de cheltuieli salariale în sumă de 4,55 mil. lei reprezentând adaosuri la salarii acordate în alte condiții decât cele stabilite prin contractele colective de muncă;
• efectuarea de cheltuieli neeconomicoase, în sumă de 219 mii lei, ca urmare a achiziției unor studii cuprinzând strategii de marketing, ale căror soluții nu răspund politicii de marketing a SN a Sării SA și care nu au fost puse în practică;
• efectuarea de plăți, în sumă de 1,57 mil. lei, pentru închirierea de bunuri (autoturisme, terenuri, autobasculante, încărcătoare frontale, clădiri, microbuze), fără aprobarea Consiliului de Administrație. În unele cazuri, au fost achitate chirii peste valoarea de achiziție a unor astfel de bunuri (motostivuitor/electrostivuitor);
• efectuarea de plăți, în sumă de 952.000 lei, pentru preluări de bunuri în leasing și achiziţii de autoturisme, mobilier, aparatură birotică și alte active, efectuate nelegal, pentru că societăților naționale cu capital integral sau majoritar de stat li s-a interzis, din iulie 2010, efectuarea de astfel de operațiuni, conform OUG nr. 55/2010 și OUG nr. 34/2009;
• efectuarea de plăți, în sumă de 2,35 mil. lei, pentru achiziția altor produse petroliere decât cele care au făcut obiectul contractelor încheiate;
• efectuarea de plăți nedatorate, în sumă de 217.000 lei pentru servicii de proiectare, acceptate la plată de către Salina Ocna Dej, în condițiile în care nu a fost primită  întreaga documentație solicitată prin caietul de sarcini și contractată, nici proiectul tehnic pentru obținerea autorizației de construcție, nici documentațiile necesare obținerii certificatului de urbanism, avizelor și acordurilor;
• efectuarea de plăţi nedatorate în sumă de 2,52 mil. lei pentru forța de muncă necesară desfășurării activității turistice la Salina Praid, acceptate la plată fără a avea la bază documente care să certifice prestarea lor;
• efectuarea de plăţi nedatorate, în sumă de 159.000 lei pentru lucrări de investiții recepționate de către Sucursala Ocna Dej, la alte prețuri decât cele din contract;
• nerealizarea de venituri în sumă totală de 3,55 mil. lei din vânzarea la export a produselor din sare, la prețuri situate sub costurile înregistrate;
• nerealizarea de venituri în sumă de 476.000 lei din vânzarea la intern a produselor din sare, la prețuri situate sub costurile înregistrate;
• efectuarea de plăți nedatorate, în sumă de 40.000 lei, pentru servicii de proiectare standuri expoziționale, achiziționate ulterior derulării expoziției și servicii de transport pentru amenajarea standului expozițional, la tarife superioare celor prevăzute în contractele încheiate;
• efectuarea de plăți nedatorate, în sumă de 55.000 lei, pentru servicii de reparații auto – piese auto la prețuri superioare, cheltuieli pentru reparații la autoturisme care se aflau în perioada de garanție oferită de producător și la autoturisme care nu se aflau în patrimoniul societății;
• efectuarea de plăți nedatorate pentru servicii de transport marfă, prin majorarea distanțelor de transport dus-întors;
• efectuarea de plăţi nedatorate în sumă de 279.000 lei, pentru servicii de pază – acceptarea decontării a 12.829 ore peste numărul de ore posibil de efectuat, precum şi acceptarea majorării tarifelor faţă de cele stabilite prin contractul inițial;
• efectuarea de plăţi necuvenite, în sumă de 989.000 lei, prin subcontractarea serviciilor de pază la nivelul sucursalelor, în alte condiții decât cele stabilite prin contractul încheiat cu SN a Sării SA și decontării în plus a peste 36.000 de ore la trei sucursale;
• nerecuperarea, în cadrul termenului legal de prescripție, a creanțelor în sumă de 64.000 lei și nerecuperarea de penalități în sumă de 43.000 mii lei pentru plata cu întârziere a facturilor emise clienților;
• nerealizarea de venituri, în sumă de 20.000 lei/lună, din închirierea fațadei sediului administrativ, în scopul instalării de reclame, către o societate al cărei asociat este un angajat al societății;
• diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu suma de 26,76 mil. lei, la care se adaugă accesorii calculate de 9,61 mil. lei, reprezentând redevență minieră necalculată în condițiile legii;
• închirierea unei locuințe din București în condiții de ineficiență – chiria încasată nu acoperă cheltuielile efectuate cu impozitele, taxele locale și amortizarea;
• contractarea în mod nelegal de servicii de audit în valoare de 279.000 lei, în condiţiile în care societatea avea organizat un compartiment propriu de audit intern.

Curtea de Conturi nu a publicat un bilanț al pagubelor, dar adunând sumele din aceste ”tunuri”, se obțin peste 23 de milioane de lei sifonați, fără a lua în calcul cele 26 de milioane nevărsate la bugetul de stat, care au contribuit la profitul societății.

La concluzii, Curtea de Conturi recomandă actualizarea redevenței miniere, virarea la buget a diferențelor de redevență minieră pentru perioada 2010-2012, recuperarea sumelor decontate nelegal și a salariilor acordate nelegal plus dobânzi, recuperarea creanțelor și a diferențelor din vânzările sub costuri.

Curtea de Conturi a emis o decizie prin care conducerea Salrom trebuie să ia măsuri ”pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia, precum şi pentru intrarea în legalitate”.

Potrivit propriului website, SN a Sării SA – Salrom este singurul producător de sare din România. Societatea este controlată de Ministerul Economiei, care deține un pachet de 51% din acțiuni. Obiectul de activitate este exploatarea, gestionarea şi comercializarea sării şi a calcarului, dar și promovarea turismului de tratament şi agrement în saline. Cele șapte sucursale sunt Slănic Prahova, Ocna Mureș, Praid, Ocna Dej, Râmnicu Vâlcea, Târgu Ocna și Cacica.

Potrivit datelor publice ale Ministerului Finanțelor, Salrom a raportat pentru 2012 venituri totale de 309,3 milioane de lei și un profit net de 20,7 milioane de lei, cu 1.870 de angajați.

În 2012, director general al Salrom a fost Gabriel Muraru, om de afaceri și fost consilier personal al lui Gheorghe Ștefan, primarul din Piatra-Neamt.

În campania electorală din 2009, Traian Băsescu l-a acuzat pe contracandidatul Mircea Geoană că vroia să privatizeze Salrom în interesul lui Dan Voiculescu.

Vlad Bârleanu