Plenul Senatului a respins, miercuri, în calitate de prim for sesizat, solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis trimisă Parlamentului de reexaminare a modificării art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, care vizează aducerea rezervelor de aur în ţară.
Prin respingerea cererii de reexaminare, Senatul s-a pronunţat pentru adoptarea legii în forma trimisă iniţial la promulgare, cu 83 de voturi „pentru”, 39 „împotrivă” şi 9 abţineri, scrie agerpres.ro.
Potrivit proiectului trimis la promulgare, „Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve internaţionale, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv” din mai multe elemente, între care aur deţinut în tezaur în ţară.
Textul propune ca BNR să urmărească menţinerea rezervelor la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României.
„Dacă există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Naţională a României prezintă Parlamentului şi Guvernului, de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile, un raport privind situaţia rezervelor şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conţine recomandările Băncii Naţionale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei”, mai arată proiectul.
Iniţiativa stipulează că, „din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice”.
„Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă”, mai prevede acest proiect.
În cererea de reexaminare din noiembrie 2019, şeful statului arată că actul normativ elimină posibilitatea stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate şi instituie termenul în care Banca Naţională a României (BNR) trebuie să prezinte Parlamentului şi Guvernului raportul privind situaţia rezervelor internaţionale, în ipoteza diminuării acestora până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.
Preşedintele Iohannis consideră că soluţia legislativă preconizată nu ţine cont de actualul context intern şi internaţional, de rolul rezervelor internaţionale şi nici de consecinţele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în ţară. El semnalează că iniţiatorii legii nu au avut în vedere eliminarea posibilităţii stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate, ci doar limitarea cantităţii de aur depozitată peste hotare.
În cererea de reexaminare se arată şi că repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate reprezintă opţiuni strict legate de politica monetară – politică pe care, potrivit legii, doar banca centrală are atribuţia de a o implementa – iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenţii de ordin legislativ, nesusţinute de fundamente de ordin tehnic sau economic.
PNL şi USR au contestat această lege la CCR, însă Curtea a respins sesizarea de neconstituţionalitate asupra legii care a fost iniţiată de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae.
În dezbaterile de miercuri, senatorul PSD Şerban Nicolae a afirmat că cererea de reexaminare reia o serie de critici din cererea de sesizare a CCR şi are drept scop „să întârzie un act normativ raţional”.