Instanța supremă a constatat că procurorii DNA interceptează ilegal convorbirile telefonice dintre avocat și client, dovadă în acest sens fiind o decizie recentă a judecătorilor.
Înalta Curte de Casație și Justiție arată, în sentinţa prin care a dispus achitarea fostului deputat Constantin Adăscăliței şi a altor cinci inculpaţi, în dosarul în care fuseseră trimişi în judecată de DNA, modul ilegal practicat de procurori, care au ascultat convorbirile private dintre avocat și client.
Înalta Curte a dispus achitarea fostului deputat şi a celorlalţi cinci inculpaţi, în baza art. 16 alin. lit. b) teza I Cod procedura penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală„, însă sentinţa instanţei supreme conţine o constatare explozivă. Şi anume că procurorii au interceptat convorbirile pe care fostul deputat le-a avut cu avocatul său. În acest mod, DNA a încălcat Codul de procedură penală, care interzice în mod clar interceptarea discuţiilor dintre client şi avocat, dar şi o decizie CEDO care a stabilit ca o asemenea situaţie echivalează cu încălcarea dreptului la viaţa privată, scrie Lumea Justiției.
Stenogramele interceptărilor dintre Constantin Adăscăliței şi avocatul său nu au fost incluse în rechizitoriu, dar au fost ataşate la dosarul de urmărire penală, probabil pentru a se încerca în acest mod influenţarea instanţei. DNA avea obligaţia de a distruge interceptările, potrivit art. 139 alin. 4 din Codul de procedură penală: „Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror”.
De asemenea, prin interceptarea discuţiilor dintre Constantin Adăscăliței şi avocatul său, şi ataşarea lor la dosar, DNA nu a încălcat doar Codul de procedura penală şi decizia CEDO amintita mai sus, dar şi Legea 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, care interzice interceptarea convorbirilor telefonice sau a corespondenței a avocatului cu clientul său.
În cele din urmă, Înalta Curte a dispus excluderea interceptărilor telefonice dintre Constantin Adăscăliței şi avocat, efectuate „cu sprijin de specialitate al SRI”.
„Cu privire la cererea de excludere a probelor rezultând din interceptarea convorbirilor dintre inculpatul A. (….) şi apărătorul sau, avocatul C. (vol. IX, filele nr. 20 – 22, dosar de urmărire penală), Înalta Curte o apreciază ca fiind întemeiată – cu amendamentul ca proba astfel obţinută nu este menţionată în actul de sesizare, în susţinerea acuzaţiilor formulate în cauză – , pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare”, se arată în decizia ÎCCJ.
Andrei Tudor