Judecătorul CSM a sesizat Plenul cu o propunere pentru sancţionarea cu amenzi între 10.000 şi 100.000 de lei sau demiterea din funcţii a celor care încalcă îndependenţa justiţiei
Horaţius Dumbravă, cel care anul trecut a solicitat preşedintelui şi tuturor membrilor CSAT să-şi îndeplinească obligaţia legală de a verifica dosarele magistraţilor pentru a vedea dacă sunt sau nu ofiţeri acoperiţi, revine în spaţiul public cu o altă idee.
Judecătorul susţine că actualul sistem de protejare a independenţei Justiţiei este ineficient, având în vedere că în 2014 a crescut cu peste 30% numărul cazurilor în care Consiliul Superior al Magistraturii s-a pronunţat pe încălcarea independenţei justiţiei, a independenţei unor judecători şi procurori.
Ca şi în anii anteriori, cu predilecţie atacurile la adresa independenţei justiţiei au venit din zona politică şi, ca o constatare generală, nu că justiţia ar fi fost obiectul acestor atacuri, ci pentru că fie justiţia era terfelită într-o luptă politică în care ea nu trebuia implicată, dar şi pentru a pune presiune de către politicieni aflaţi în proceduri judiciare asupra judecătorilor şi procurorilor ce aveau de finalizat procese în care aceştia erau implicaţi sau erau implicaţi colegi de partid
Horaţiul Dumbravă
Sesizare
Magistratul susţine că în legislaţia actuală lipseşte cu desăvârşire sancţiunea pentru încălcarea independenţei justiţiei, singurul instrument la îndemâna CSM fiind de natură morală: un comunicat postat pe site-ul Consiliului. Lucrurile ar sta cu totul altfel, susţine Dumbravă în inţiativa transmisă colegilor, CSM să solicite Ministerului Justţiei elaborarea unui proiect de act normativ care să prevadă un mecanism clar „privind interdicţia de a critica hotărâri judecătoreşti şi de a submina activitatea magistraţilor sau de a face presiuni asupra acestora şi asigurarea aplicării eficace a acestor cerinţe”. Noua lege ar trebui să conţină sancţiuni civile, contravenţionale şi chiar penale care să protejeze justiţia de ingerinţe şi de presiuni.
Practic, Plenul sau secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, după ce constată că a fost încălcată independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a magistraţilor, ar trebui să sesizeze Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de Contencios Administrativ şi Fisal solicitând sancţionarea, după caz, civilă, contravenţională a persoanei care a încălcat independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a magistraţilor. Persoanele vizate de raport ar urma, conform propunerii, să aibă un termen de 30 de zile pentru contestarea raportului, sentinţa putând fi atacată cu recurs la ICCJ.
Soluţia instanţei poate merge la la „interzicerea savârşirii faptei ilicite, dacă aceasta este continuă şi/sau iminentă şi încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor”, până la publicarea deciziei de sancţionare, de către autorul faptei, pe cheltuiala sa, aplicarea unei amenzi contravenţionale între 10.000 lei – 100.000 lei în funcţie de gravitatea faptei, contextul de săvârşire a acesteia, mijloacele cu care a fost săvârşită; ori sancţiuni disciplinare, cum ar fi demiterea obligatorie din funcţia publică pe care o deţine, dacă fapta este foarte gravă, însoţită şi de interdicţia de a mai ocupa o funcţie publică timp de 3 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care se constată încălcarea independenţei justiţiei.
Mihaela Chiper