Deși previziunile referitoare la puterea de cumpărare a cetățenilor în următoarea perioadă sunt cel puțin îngrijorătoare, oricât de mult ar încerca politicienii aflați în campanie electorală să mascheze această realitate crudă, marii retaileri și proprietarii magazinelor de fițe din Mall-uri se pregătesc de sărbătorile de iarnă, ca și cum românii ar fi cu mult mai bogați decât anul trecut.
Puțină carne, dar multe beculețe
În 2012, comercianții au mizat pe oferta timpurie de sezon întrecându-se care să iasă pe piață mai devreme cu produsele specifice Crăciunului. Anul acesta, aceeași grabă, numai că oferta este și mai diversificată: instalații de pom, ornamente, beteală în toate culorile, Moși Crăciuni în toate pozițiile: în picioare, pe scaun, în sanie, călare, Oameni de zăpadă și îngerași, arlechini și pisicuțe, mii de modele de globulețe, anunță niște sărbători îmbelșugate, cel puțin din punct de vedere al decorațiunilor. Ce dacă kilogramul de carne se apropie de jumătatea sutei de lei? În compensație, putem alege o instalație multicoloră de becuri pentru exterior, la un preț cu 30-50% mai scăzut decât anul trecut. Prețurile crescute ale alimentelor îi vor ține pe mulți dintre români departe de trufandale și specialități culinare sofisticate, însă, dacă din punct de vedere gastronomic Crăciunul și Revelionul nu se vor ridica la așteptări, cel puțin din punct de vedere al instalațiilor de pom vom sta de la excelent în sus. Altfel spus, de voie, de nevoie, românii vor trebui să fie mai cumpătați la haleală, ceea ce, până la urmă, nu este ceva rău. Mai puțină salata de boeuf, mai puțini cârnați, prăjeală și alcool, iar ficatul le va mulțumi.
Vinul „Elena Udrea” sau țuica „Ochiu’ lu’ Băselu”?
Încă de la mijlocul lunii noiembrie, hypermarket-urile gem de bunătăți, lumea se calcă în picioare în goană după prețul corect și cel mai scăzut cu putință. Rafturile magazinelor din Capitală stau să se rupă sub greutatea vinurilor, de toate culorile şi gusturile. Cele mai scumpe trec de 500 de lei sticla, poate și mai mult. Băuturile fine îi aşteaptă pe cei cu bani, în timp ce votca ieftină, berea de 3 kile la Pet şi vinul la metru, de 2 lei, sunt pentru oamenii cu posibilităţi financiare mai reduse și rate din plin pe la bănci. Conform statisticilor, un român bea cam 8 litri pe an de spirtoase, din toată gama: votcă, lichior, gin, rachiu, palincă sau ţuică, dar acum, de sărbători, consumul va creşte cu 50% mai mult faţă de cel dintr-o lună obişnuită a anului. Din cauza lipsei banilor, unii bucureşteni s-au orientat spre autoconsum, adică spre băuturile spirtoase sau nu, fabricate la ei în gospodărie. Cu un alambic cumpărat pe mai nimic de la ţigani sau confecţionat în atelierele auto, dintr-o țeavă de alimentare cu carburant, aceştia fac o băutură ceva mai bună ca…apa în care au stat florile trei săptămâni. O colorează cu sfeclă, toarnă puţin alcool rafinat şi gata „bomba”! Beau ei, dau şi pe la prieteni, iar surplusul îl vând în pieţele mărginaşe din București. „Întreprinzătorii de mahala” au mare succes cu „zeama” lor. Sortimentele „băuturilor” sunt variate. Unele au denumiri hilare, la modă cu politichia românească. În Piața Veteranilor am găsit, pe înserat, ţuică „Ochiu’ lu’ Băselu”. Aşa a botezat-o cel care o vinde, pe o margine de trotuar, ferit de ochii Poliției Locale. Omul, care e puțin amețit, jură că băutura lui se vinde ca pâinea caldă și e fericit că va avea bani ca să-și cumpere lemne. Mai are în paporință un vin bun, „Elena Udrea”, roze, dulce, un rachiu galben, cam dubios, cu miros de Mecopar și o vișinată. „Bre! În asta am pus ceva secret. Să vezi ce gust are! Miere! 100% ecologică! E bună și dacă ai probleme cu burta. Te dezleagă la mațe.”, zice el în timp ce gâlgâie dintr-o sticlă, ca să-mi demonstreze pe loc că nu vinde porcării.
La orele bilanțului
Săptămânile acestea vor trece repede. Totul pare previzibil, ca un film pe care l-am văzut de mai multe ori: va veni o vreme rece, vor cădea ploi și ninsori, iar vom auzi la TV de tamponări ușoare în trafic sau de probleme în pasurile Tihuța și Gutâi, unde, ca de obicei, se va circula cu mare dificultate. Autoritățile vor fi „prinse nepregătite”, știm deja cântecul, chiar dacă alegerile sună la ușă! În fiecare an, pe la mijlocul lui decembrie, ne vom aduce aminte de semenii noștri, morți la revoluție. Părinții, copiii și frații lor, care nici azi nu știu exact cine i-a împușcat, le vor pune flori pe mormânt și îi vor plânge. Nostalgicii se vor duce, ca la serviciu, să-l jelească pe Ceaușescu la cimitirul Ghencea…Televiziunile îi vor filma din toate unghiurile. Se vor întoarce și românii plecați la muncă în străinătate, să petreacă sărbătoarea Crăciunului și Revelionul alături de cei dragi, poate mai săraci și mai triști ca în anii trecuți, dar cu dor de țara lor. Nimic nu le va putea umbri entuziasmul. România întreagă va fi o uriașă gospodină cu obrajii roșii, și față de cozonac cu stafide. Decembrie e luna cadourilor, dar mai ales a bilanțurilor. În fiecare an, pe coala albă a zăpezilor ninse, peste mizeria lumii, caligrafiem numele celor plecați, scriem ce am realizat, ce am pierdut, liniem cu degetul înghețat planuri de viitor. La anul vom avea un alt președinte. Apoi alte ninsori vor acoperi totul… Răzvan Mateescu