Spaţiul mental al unui oraş poate fi modelat în funcţie de gradul de siguranţă pe care locuitorii acestuia îl percep
Pentru teza sa de doctorat, Cristian Ciobanu a abordat pentru prima dată în România tema geografiei mentale. Aceasta pleacă de la premisa că spaţiul mental al unui oraş poate fi modelat în funcţie de gradul de siguranţă pe care locuitorii acestuia îl percep.
Începând cu anul 2008, Cristian a publicat o serie de articole, între care şi „Studiu de Geografie mentală în municipiul Bucureşti”, teza sa de doctorat, fiind prima abordare pe larg a geografiei mentale în ţara noastră.
Studiul a cuprins 653 de respondenţi, care au selectat un indice al nivelului de siguranţă pentru fiecare dintre cartierele Bucureştene, astfel:
• Foarte sigur
• Sigur
• Siguranţă medie
• Nesigur
• Periculos
A urmat realizarea ierarhiei tuturor cartierelor, folosind un program GIS (Geographic Information Software), de la cele mai sigure (valori pozitive), la cele mai nesigure (valori negative).
Cele mai sigure cartiere:
• Primăverii (+1.175)
• Cotroceni (+1.042)
• Aviaţiei (+0.882)
• Herăstrău (+0.780)
• Băneasa (+0.725)
Cele mai nesigure cartiere:
• Ferentari (-1.715)
• Rahova (-1.331)
• Pantelimon (-1.033)
• Sălaj (-1.019)
• Giuleşti Sârbi (-1.010)
Comparativ cu harta infracţionalităţii, publicată de către Poliţia Capitalei, harta fricii arată percepţia negativă a locuitorilor si a peisajului unelor zone, în principal influenţată de media, ci nu de experienţa directă a respondenţilor. Acest lucru poate fi observat datorită numeroaselor neconcordanţe dintre cele două hărţi.
Diferenţele de percepţie ale participanţilor sunt prezentate în harta deviaţiei standard.
Octavian Cătușanu