Capitala, plus județul Ilfov, conduc la mare distanță în clasamentul celor mai îndatorate dar și celor mai strângătoare județe din România, cu împrumuturi care totalizau 88,7 miliarde de lei la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an și depozite de 74,5 miliarde de lei. Este vorba despre depozite la termen și rambursabile după notificare, în lei și valută, iar datele aparțin Băncii Naționale a României (BNR). La nivel național, cifrele arată un tablou mixt, în care județele mai sărace au un nivel al creditării mai redus, dar și o pondere mai mare a împrumuturilor contractate în moneda națională, deci un risc valutar mai mic.
Din datele centralizate de BNR reiese că, în privința raportului dintre credite și depozite, indicatorul este apropiat de pragul unitar în privința Bucureștiului (luat la pachet cu județul Ilfov), respectiv 101,1%, sub media națională de 101,3% înregistrată la finalul anului trecut. În privința riscului valutar, creditele contractate de bucureșteni sunt în cea mai mare măsură expuse riscului valutar, după județul Iași, în condițiile în care peste 69% din împrumuturi sunt în valută.
Despre Capitală se mai poate spune că împrumuturile contractate aici au o pondere de 40,3% în totalul creditelor acordate la nivel național, în timp ce depozitele reprezintă 46,3% din nivelul economisirii în România.
Următorul județ în topul celor mai ridicate niveluri ale economisirii și creditării, dar la mare distanță de București, este Cluj. Astfel, clujenii contractaseră împrumuturi, în lei și valută, de 10,3 miliarde de lei la finalul lunii ianuarie, în timp ce economiile acestora se ridicau la 7,34 miliarde de lei. Raportul economisire creditare era de 101,4%. Riscul valutar este ușor mai scăzut decât în cazul Capitalei, în condițiile în care 65,2% din creditele acordate până la finalul lunii ianuarie erau în valută.
Pe locul al treilea în top este județul Timiș, unde creditele se ridicau la 9 miliarde de lei la sfârșitul lunii ianuarie. În privința depozitelor, locul al treilea este ocupat de Constanța (5,44 miliarde de lei) iar depozitele din Timiș – la 4,87 miliarde de lei – plasează județul pe locul al patrulea la acest capitol. Raportul economisire – creditare era de 101,8% în Timiș, ușor mai ridicat decât media națională de 101,3%. Cât privește riscul valutar, acesta este cel mai ridicat după Iași, București și Bihor, la o pondere a creditelor în valută de 68,5%.
Județele în care creditarea este, în termeni nominali, cea mai redusă sunt: Covasna (858 de milioane de lei), Giurgiu (916 milioane de lei) și Teleorman (1,09 miliarde de lei). În privința depozitelor la termen, județele cu cele mai reduse economii bancare la sfârșitul lunii ianuarie sunt: Giurgiu (456 de milioane de lei), Mehedinți (727 de milioane de lei) și Călărași (736 de milioane de lei).
De asemenea, județele cu cel mai redus risc valutar sunt: Gorj, Teleorman și Călărași, în care ponderea creditelor în valută este cea mai redusă, la nivel național, în raport cu cele în monedă națională.
Clasamentul județelor pe sume brute ale creditelor în lei și valută, la finalul lunii ianuarie 2014
- București + Ilfov: 88,7 miliarde de lei
- Cluj: 10,3 miliarde de lei
- Timiș: 9 miliarde de lei
- Constanța: 8 miliarde de lei
- Iași: 7,4 miliarde de lei
- Brașov: 6,8 miliarde de lei
- Bihor: 6,4 miliarde de lei
- Dolj: 5,4 miliarde de lei
- Sibiu: 4,9 miliarde de lei
- Prahova: 4,8 miliarde de lei
- Argeș: 4,6 miliarde de lei
- Bacău: 3,9 miliarde de lei
- Galați: 3,8 miliarde de lei
- Mureș: 3,6 miliarde de lei
- Maramureș: 3,1 miliarde de lei
- Suceava: 3,08 miliarde de lei
- Arad: 3,05 miliarde de lei
- Satu-Mare: 2,78 miliarde de lei
- Buzău: 2,70 miliarde de lei
- Alba: 2,63 miliarde de lei
- Vâlcea: 2,52 miliarde de lei
- Hunedoara: 2,38 miliarde de lei
- Neamț: 2,34 miliarde de lei
- Gorj: 2,18 miliarde de lei
- Bistrița-Năsăud: 1,99 miliarde de lei
- Dâmbovița: 1,95 miliarde de lei
- Brăila: 1,91 miliarde de lei
- Olt: 1,91 miliarde de lei
- Vaslui: 1,81 miliarde de lei
- Vrancea: 1,72 miliarde de lei
- Botoșani: 1,61 miliarde de lei
- Sălaj: 1,50 miliarde de lei
- Mehedinți: 1,46 miliarde de lei
- Ialomița: 1,37 miliarde de lei
- Tulcea: 1,32 miliarde de lei
- Călărași: 1,24 miliarde de lei
- Harghita: 1,23 miliarde de lei
- Caraș-Severin: 1,11 miliarde de lei
- Teleorman: 1,09 miliarde de lei
- Giurgiu: 916 milioane de lei
- Covasna: 858 milioane de lei
Clasamentul județelor pe sume brute ale depozitelor în lei și valută, la finalul lunii ianuarie 2014
- București + Ilfov: 74,5 miliarde de lei
- Cluj: 7,34 miliarde de lei
- Constanța: 5,44 miliarde de lei
- Timiș: 4,87 miliarde de lei
- Sibiu: 4,48 miliarde de lei
- Prahova: 4,59 miliarde de lei
- Brașov: 3,96 miliarde de lei
- Mureș: 3,23 miliarde de lei
- Argeș: 3,2 miliarde de lei
- Iași: 3,02 miliarde de lei
- Bacău: 2,94 miliarde de lei
- Bihor: 2,88 miliarde de lei
- Dolj: 2,87 miliarde de lei
- Galați: 2,67 miliarde de lei
- Arad: 2,51 miliarde de lei
- Suceava: 2,36 miliarde de lei
- Neamț: 2,16 miliarde de lei
- Hunedoara: 1,98 miliarde de lei
- Maramureș: 1,93 miliarde de lei
- Buzău: 1,78 miliarde de lei
- Alba: 1,65 miliarde de lei
- Vâlcea: 1,54 miliarde de lei
- Harghita: 1,44 miliarde de lei
- Satu-Mare: 1,41 miliarde de lei
- Dâmbovița: 1,38 miliarde de lei
- Brăila: 1,31 miliarde de lei
- Vrancea: 1,3 miliarde de lei
- Bistrița-Năsăud: 1,22 miliarde de lei
- Gorj: 1,1 miliarde de lei
- Vaslui: 1,02 miliarde de lei
- Olt: 1,09 miliarde de lei
- Botoșani: 866 milioane de lei
- Sălaj: 851 milioane de lei
- Teleorman: 803 milioane de lei
- Caraș-Severin: 791 milioane de lei
- Covasna: 773 milioane de lei
- Ialomița: 771 milioane de lei
- Tulcea: 765 milioane de lei
- Călărași: 736 milioane de lei
- Mehedinți: 727 milioane de lei
- Giurgiu: 456 milioane de lei
Activitatea de creditare a continuat să scadă, în 2013, către sectorul privat, în timp ce împrumuturile statului sunt pe plus, arată cel mai recent buletin lunar al BNR. Tot în creștere sunt și creditele ipotecare, precum și cele aferente programului ”Prima Casă”, care se acordă exclusiv în lei. Alte evoluții semnificative în 2013 se referă la creșterea ratei creditelor neperformante până la aproape 22%, dar și la îmbunătățirea raportului economisire-creditare.
Cosmina Croitoru