Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere publică un proiect de lege care prevede că se va acorda dreptul de liberă circulaţie şi şedere soţilor de acelaşi sex.
Proiectul lansat de MAI în dezbatere publică elimină din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România „condiționarea acordării dreptului de ședere pentru membrul de familie al unui cetățean român căsătorit în alt stat membru al Uniunii Europene, de transcrierea în registrul național de stare civilă a certificatului de căsătorie între persoane de același sex”, potrivit expunerii de motive care invocă, de altfel, decizii CJUE și CCR.
Astfel, conform prevederilor actului normativ, persoanele care nu au cetăţenia română, căsătorite pe teritoriul altui stat al Uniunii Europene cu un cetăţean român de acelaşi sex, pot solicita, dacă este cazul, viză pentru intrarea în România, respectiv drept de şedere pe teritoriul ţării noastre, în condiţiile legii, având ca motiv continuarea vieţii de familie alături de cetăţeanul român.
Potrivit Ministerului de Interne, acest proiect implementează în legislaţia naţională prevederile în domeniu existente la nivelul Uniunii Europene doar privind libera circulaţie a persoanelor.
„Înlăturarea, pentru un scop determinat, a cerinței transcrierii nu reprezintă o recunoaștere pe teritoriul României a efectelor căsătoriilor încheiate între persoane de același sex, statele membre ale Uniunii Europene având vocația de a decide, în mod suveran, dacă permit sau nu încheierea unor astfel de căsătorii pe teritoriul lor sau dacă recunosc, pe propriul teritoriu, efectele unor astfel de căsătorii încheiate în alte state membre”, se mai arată în motivare.
„Implementarea acestor prevederi este o condiţie obligatorie pentru România, ca urmare a hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din data de 5 iunie 2018 în cauza C-673/16, iar nerespectarea ei face posibilă declanşarea unei proceduri de infringement care se poate finaliza cu condamnarea României de către instanţa de contencios european. O eventuală condamnare are implicaţii financiare semnificative pentru statul român”, a explicat MAI.
În prezent, sancţiunile pecuniare care pot fi propuse în cazul României, în proceduri de infringement, sunt între 1.830 şi 109.800 euro pe fiecare zi de întârziere, precum şi o sumă forfetară minimă de 1.708.000 euro.
La realizarea acestui proiect de lege s-au avut în vedere prevederile Hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţată la data de 5 iunie 2018 în cauza C-673/16 având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată de către Curtea Constituţională a României în temeiul articolului 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi Decizia Curţii Constituţionale a României numărul 534/2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 277 alin. (2) şi (4) din Codul civil.
„Decizia CCR stipulează faptul că prevederile din Codul civil care interzic căsătoria între persoane de acelaşi sex sunt constituţionale atât timp cât nu încalcă dreptul la liberă circulaţie, aşa cum este acesta prevăzut de legislaţia Uniunii Europene”, a completat MAI.
Românul Adrian Coman și americanul Robert Clabourn Hamilton s-au căsătorit în Bruxelles iar în 2013 au dorit să se stabilească în România. Au dat statul în judecată după ce autoritățile române au refuzat să-i acorde soțului american dreptul la reședință în România pe motiv că Codul Civil român nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex.
În 2018, CJUE a decis că cei doi soți au dreptate și că România, ca de altfel orice stat membru UE, nu poate împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al UE prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.
Ulterior deciziei CJUE, și Curtea Constituțională a României s-a pronunțat în același sens. Statul român nu a pus în aplicare aceste decizii, astfel că soții Coman și Hamilton au apelat la CEDO.
Adina Silav