Guvernul va opta, la elaborarea proiectului de buget pentru anul viitor, fie pentru reducerea contribuțiilor de asigurări sociale, fie pentru neimpozitarea salariului minim. Potrivit premierului Victor Ponta, cele două variante sunt studiate ca impact bugetar.
„Avem de decis – şi asta decidem în cursul lunii octombrie, după care propunem în noiembrie Parlamentului – unde mergem cu relaxarea fiscală pe piaţa muncii: mergem la reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, e una dintre variante, iar a doua variantă este creşterea bazei salariale nesupuse impozitării, adică să ducem mai sus salariul pe care nu-l impozităm cu absolut nimic, practic salariul minim să nu-l impozităm cu acel 16%. Sunt două variante de lucru pe care le studiem acum ca impact bugetar şi până la sfârşitul lunii octombrie decidem”, a spus Ponta la Antena 3.
În acest an, salariul minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat în două etape, cu câte 50 de lei. Începând din 1 februarie, salariul minim brut pe economie a fost majorat de la 700 la 750 de lei, iar din 1 iulie a urcat la 800 de lei.
Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat, la finele lunii septembrie, că prin bugetul de stat pentru anul 2014 se încearcă reducerea CAS cu trei puncte procentuale, susţinând că în rest taxele sunt „foarte mici”.
La rândul său, premierul Victor Ponta declara, în 16 septembrie, că dacă ar fi pus să aleagă o măsură fiscală pentru anul viitor, ar opta pentru reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator, faţă de majorarea salariilor sau reducerea TVA, deoarece nivelul acestor contribuţii este foarte înalt.
Pe de altă parte, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a declarat recent că reducerea CAS la angajator cu trei puncte procentuale ar avea un impact negativ asupra bugetului general consolidat de aproximativ 3 miliarde de lei și depinde de acoperirea acestei finanțări din alte surse.
În același timp, ministrul Finanțelor, viceprim-ministrul Daniel Chițoiu, este un susținător al reducerii CAS, considerând că efectele pe încasări nu s-ar ridica la cele anunțate de Voinea. Mai mult, analiștii economici sunt de părere că mediul economic ar avea nevoie de o astfel de măsură, pentru a ușura impozitarea muncii – una dintre cele mai ridicate din UE –, deci a încuraja crearea forței de muncă, și pentru a reduce munca la negru.
C.C.