Guvernul discută, în şedinţa de marţi, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind abrogarea prevederilor potrivit cărora plagiatele demnitarilor sunt analizate direct de Consiliul Naţional de Etică (CNE), nu de comisiile de etică ale universităţilor. Astfel, Executivul vrea să modifice Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare.
Proiectul a fost pus în dezbatere publică de către Ministerul Educaţiei şi prevede abrogarea art. 4 – 2 (3) din lege, potrivit căruia „se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. a) sesizările sau contestaţiile care vizează conducători de instituţii şi unităţi de cercetare-dezvoltare ori de instituţii publice, membri ai consiliilor de administraţie, ai comitetelor de direcţie, ai consiliilor ştiinţifice sau ai comisiilor de etică ale instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare ori persoane cu funcţii de demnitate publică, care sunt analizate direct de Consiliul Naţional de Etică”.
Potrivit prevederilor de la care demnitarii sunt exceptaţi în prezent, „sesizările privind abaterile de la normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare sunt analizate în două etape detaliate în Codul de etică: a) analiza la nivelul instituţiei în cadrul căreia presupusele abateri s-au produs, denumită prima etapă, care se desfăşoară conform art. 11 şi prevederilor Codului de etică;
- b) analiza la nivelul Consiliului Naţional de Etică, denumită etapa a doua”.
Potrivit legii, Consiliul Naţional de Etică are obligaţia să analizeze sesizări sau contestaţii în oricare dintre următoarele cazuri: dacă prima etapă a produs un raport în termenul de 45 de zile prevăzut la art. 11 alin. (3) şi dacă la sesizare sau contestaţie este anexată o copie simplă, în format scris ori electronic, după raportul elaborat în cadrul primei etape, şi respectiv dacă prima etapă nu a produs un raport în termenul prevăzut.
În plus, proiectul de ordonaţă prevede şi abrogarea, din lista sancţiunilor pe care le poate propune CNE, a celei constând în retragerea calităţii de conducător de doctorat şi/sau a atestatului de abilitare şi retragerea titlului de doctor.
Modul de retragere a titlului de doctor şi a calităţii de conducător de doctorat şi/sau a atestatului de abilitare vor fi reglementate printr-o OUG de modificare a Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, care va fi supusă aprobării Guvernului în şedinţa de la începutul lunii februarie 2016, au precizat, pentru MEDIAFAX, oficiali din Ministerul Educaţiei.
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a anunţat, în 11 decembrie, că, în luna ianuarie, va anunţa cadrul instituţional şi normativ în ceea ce priveşte doctoratele şi cu privire la Consiliul Naţional de Etică.
Ministrul a spus că se fac demersuri pentru a crea un cadru instituţional şi normativ în care, pe termen scurt, mediu şi lung, să fie reconstituită credibilitatea în sistem.
„CNE va fi în momentul în care decidem sistemul şi voi anunţa după ce comisia stabilită, numită deja, va lucra, după ce vom stabili toate lucrurile acestea vom vedea, în funcţie de atribuţii, ce membrii vom invita, ce personalităţi vor fi acolo”, a spus Curaj.
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a decis la începutul lunii decembrie, la aproape două săptămâni de la preluarea funcţiei şi în contextul discuţiilor privind analiza tezei de doctorat a noului ministru al Internelor, Petre Tobă, revocarea Consiliului Naţional de Etică, din cadrul Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică.
CNE a analizat tezele de doctorat ale demnitarilor începând din 2012, după ce Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a fost reorganizat, după ce a stabilit, în 29 iunie 2012, că Victor Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat.
Adrian Curaj a afirmat că în România nu există două categorii de doctorat, una pentru demnitari şi alta pentru restul doctoranzilor, şi de aceea nu trebuie o comisie specială care să se ocupe doar de tezele de doctorat ale celor care ocupă funcţii în stat.
Decizia a fost luată după ce premierul Dacian Cioloş i-a solicitat ministrului Adrian Curaj să îi prezinte un punct de vedere legat de rolul comisiilor de evaluare a lucrărilor de doctorat, în condiţiile în care în prezent funcţionează mai multe comisii de evaluare a tezelor de doctorat, atât la nivel naţional, cât şi în jurul universităţilor.
Valeriu Motoc