Guvernul a decis să respingă proiectul de lege care prevede acordarea de bani și extinderea dreptului pentru mai mulți angajați. Argumentele Executivului sunt atât financiare, pentru că bugetul de stat nu-și permite cheltuieli în plus, cât și legislative, pentru că ar apărea discriminări.
„Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative”, este răspunsul la proiectul de lege pentru modificarea Codului fiscal, iniţiată de deputatul UDMR Szabó Ödön și un grup de parlamentari UDMR, PSD, PNL, USR, Minorități Naționale, care are ca scop extinderea facilității fiscale privind deducerea din profitul datorat a cheltuielilor cu îngrijirea și educația timpurie a copiilor angajaților și în favoarea microîntreprinderilor și activităților independente în limita sumei de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
Iar, motivele invocate de Guvern, care a suspendat în primăvară sprijinul de 1.500 de lei pe care salariații îl puteau primi de la angajatori pentru plata creșei și grădiniței, sunt multe:
– Nu considerăm oportună extinderea ariei de aplicare a reglementărilor privind scăderea cheltuielilor cu educaţia timpurie din impozitele datorate, întrucât generează un impact negativ asupra veniturilor bugetului de stat, suplimentar impactului maximal negativ estimat asupra bugetului de stat pe termen mediu/lung de – 4,5 miliarde lei pentru măsura fiscală acordată inițial doar contribuabililor plătitori de impozit pe profit (facilitate fiscală aprobată prin Legea nr.239/2020) și luând în considerare aceleaşi aspecte evidențiate la adoptarea măsurii de suspendare a mecanismului actual.
-Considerăm că nu se reglementează o măsură legislativă eficientă, întrucât, în cazul contribuabililor care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale, pentru care venitul net anual se determină pe baza normelor de venit, nu există posibilitatea deducerii, integral sau limitat, după caz, a cheltuielilor efectuate. Astfel, această categorie de contribuabili, cât și salariații lor, avansează cheltuieli pentru educaţia timpurie a copiilor, însă, spre deosebire de persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau venituri din activităţi independente pentru care venitul net anual se determină în sistem real, nu beneficiază de vreun stimulent fiscal. În consecinţă, considerăm că, raportat la intenţia de reglementare pentru această categorie de contribuabili, prezenta inițiativă legislativă nu va produce efectele dorite, creând discriminări.
– în eventualitatea aplicării textului propus, s-ar crea inechități generate de faptul că pentru facilitățile fiscale acordate potrivit inițiativei legislative sunt indicați, în mod expres, beneficiarii (“unul dintre părinți sau tutorele căruia i-a fost încredințat copilul spre creștere”), precum și condiția ca aceştia să nu beneficieze de concediu şi indemnizație acordate pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap, aspecte/condiţii care nu sunt reglementate în cazul facilităților fiscale acordate potrivit Legii nr. 239/2020.
-În sensul celor menţionate, considerăm că se impune revizuirea reglementărilor propuse (…) prin găsirea unui alt mecanism de stimulare pentru firmele interesate în susținerea domeniului educației timpurii care să asigure coerenţă, stabilitate și eficiență în atingerea obiectivului vizat, în contextul bugetar existent.
“Menționăm că Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele, obligațiile bugetare și riscurile fiscale, iar adoptarea inițiativei legislative ar influența negativ ținta de deficit bugetar asumată în anul 2021 de 7% din PIB, stabilitatea macroeconomică și ratingul de țară în relația cu organismele financiare internaționale”, este punctul de vedere al Guvernului Florin Cîțu.
Adina Silav