Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, ordonanța de urgență prin care aduce o serie de modificări noului Cod de Procedură Penală.
Miercuri, la debutul ședinței de Guvern, premierul Victor Ponta, a anunțat că Executivul va promova prin ordonanţă de urgenţă, în contextul discuţiilor privind Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, doar problemele absolut urgente legate de „bucătăria internă”, a sistemului de justiţie, celelalte teme urmând să fie aprobate doar prin proiect de lege.
Ceea ce este absolut urgent şi de «bucătărie internă» a sistemului de justiţie, sunt de acord şi vom adopta prin ordonanţă de urgenţă, pentru că e legat de bucătăria lor internă, cum îşi organizează anumite proceduri de funcţionare în cadrul sistemului de justiţiei. Celelalte subiecte care au făcut obiectul dezbaterii publice le facem proiect de lege şi Parlamentul, în baza unei dezbateri deschise şi prin ascultarea tuturor specialiştilor… – care, de altfel, de sâmbătă încoace, totuşi ne-au arătat că nu era chiar aşa de negru Dracul, cum ni-l prezentau nespecialiştii – de fapt, sunt coduri care pot să funcţioneze foarte bine.
Victor Ponta
premier
Victor Ponta a precizat că Guvernul a primit, în acest sens, doar propunerile transmise de Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Sâmbătă, Ministerul Justiției a publicat pe site-ul propriu proiectul de ordonanță care a ajuns miercuri pe masa Guvernului.
Astfel, una dintre modificările aduse de proiect de actul normativ se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus un nou alineat, respectiv acela că “metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin. (1)”. Articolul 305 reglementează, în alineatul 1, începerea urmăriririi penale in rem: “Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă”.
Acelaşi proiect dă competenţă Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pentru o serie de infracţiuni şi indiferent de calitatea persoanei, “dacă în cauză, indiferent de numărul infracţiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a sumei de 500 000 euro”.
Infracţiunile vizate de această prevedere sunt furtul, tâlhăria, pirateria, tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei, abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, bancruta simplă, bancruta frauduloasă, gestiunea frauduloasă, înşelăciunea, înşelăciunea privind asigurările, deturnarea licitaţiilor publice, exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile şi delapidarea, la majoritatea acestora fiind de competenţa DIICOT şi tentativa, tot cu condiţia trecerii “pragului” de jumătate de milion de euro al prejudiciului.
Proiectul de orodonanţă face referire şi la problema legii penale mai favorabile. Astfel, după articolul 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se introduce un nou articol care face referire la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei: “În aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei – n.r.), se stabilesc şi se aplică, pentru fiecare instituţie de drept penal autonomă, dispoziţiile mai favorabile din legile penale succesive”.
Tot în noul articol se face precizarea că “în aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei – n.r.), nu pot fi combinate dispoziţiile mai favorabile din legile penale succesive”.
Până la intrarea în vigoare a actelor normative subsecvente, emise în executarea Legii 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune şi a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, “se vor aplica prevederile actelor normative existente, în măsura în care nu contravin acestora”, prevede un alt articol nou din proiectul de OUG.
R.D.