Angajații vor fi nevoiți să își treacă într-un registru special câți bani personali au asupra lor la începerea programului de lucru
ANAF va suspenda activitatea unei firme doar de la a doua abatere în 24 de luni şi numai dacă diferenţa sumelor constatate depăşeşte 300 lei şi 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat, potrivit unei ordonanțe aprobate miercuri de Guvern.
Actul legislativ reglementează sancţiunile pe care le aplică inspectorii ANAF atunci când constată diferenţe între sumele existente la un operator economic şi cele înregistrate în casa de marcat a acestuia, dar și modalitatea în care clienții pot lăsa bacșiș.
Dacă diferenţa constatată de inspectorii fiscali este de până 3% inclusiv, dar nu mai mult de 300 lei inclusiv din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează doar cu avertisment.
Pentru diferenţe peste 3%, dar până în 300 lei, se aplică amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei.
În cazul unei diferenţe între 300 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mică de 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat, amenda este cuprinsă între 10.000 lei şi 15.000 lei,
Dacă diferenţa este între 300 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar peste 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat, amenda va fi între 15.000 lei şi 20.000 lei şi se va suspenda pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenţia, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de doi ani, indiferent pentru care dintre situaţii s-a constatat prima abatere.
Dacă diferenţa este mai mare de 1.000 lei, dar sub 3% inclusiv, amenda este între 20.000 lei şi 25.000 lei, fără aplicarea suspendării activităţii, iar dacă diferenţa depăşeşte 1.000 lei şi peste 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat, sancţiunea este între 20.000 şi 30.000 lei, cu suspendarea pentru 30 de zile a activităţii, de la a doua abatere într-un interval de 2 ani.
Ministrul Finanţelor Eugen Tedorovici a anunţat că operatorii economici au posibilitatea achitării amenzii şi a unei sume egale cu de zece ori suma amenzii aplicate pentru ca sancţiunea suspendării activităţii să înceteze la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator.
Angajaţii care refuză să prezinte la control sumele de bani aflate asupra lor riscă o amendă contravenţională între 1.000 și 1.500 lei.
La ora începerii programului de lucru, banii personali deţinuţi de angajaţii firmei care îşi desfăşoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, sunt înregistraţi într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens.
Orice sumă de bani înregistrată în plus faţă de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani personali. Modelul, conţinutul registrului de bani personali precum şi procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal, se aprobă prin ordin al ministrului Finanţelor Publice.
La solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta unităţii de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru, angajaţii operatorului economic sunt obligaţi să prezinte sumele de bani aflate asupra lor.
Bacşişul va fi evidenţiat pe un bon fiscal separat, în cazul în care clienții vor să lase o astfel de sumă.
Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.
Firmele nu pot condiţiona livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului.
Firmele stabilesc, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor.
Impozitarea propusă vizează taxarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor, respectiv cu 16% pe profit sau 3% pe venit în cazul microîntreprinderilor, bacşişul nefiind cuprins în sfera TVA.
Dacă se decide repartizarea către salariaţi, se impozitează veniturile angajatului din alte surse cu 16%, prin reţinere la sursă, iar sumele suplimentare nu sunt cuprinse în baza de impozitare a contribuţiilor sociale şi a contribuţiilor sociale de sănătate.
Guvernul estimează că va colecta la bugetul de stat, în urma fiscalizării bacşişului, 154 milioane lei în acest an, 300 milioane lei anul viitor, 319 milioane lei în 2017 şi 338 milioane lei în 2018, respectiv 1,11 miliarde lei în circa trei ani şi jumătate.