Guvernul a adoptat, luni, ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, a declarat ministrul justiţiei, Tudorel Toader, după şedinţa Executivului.
Ministrul a explicat principalele modificări aduse, prin această ordonanță, celor trei legi care reglementează funcționarea sistemului judiciar, mare parte dintre ele reprezentând recomandări ale Comisiei de la Veneția și solicitări ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
„Suntem în momentul în care se încheie o perioadă de dezbateri pe cele trei legi ale Justiţiei. A fost publicată şi cea de-a treia lege a Justiţiei, care urmează sa intre în vigoare mâine. Pentru corelarea prevederilor, pentru preluarea unora dintre recomandările Comisie de la Veneţia, pentru preluarea unor solicitari scrise ale CSM, Guvernul a adoptat prezenta ordonanţă de urgenţă. Consider că modificările aduse Legilor Justiţiei se vor dovedi benefice pentru înfăptuirea justiţiei, pentru cetăţeni”, a declarat ministrul justiţiei, după şedinţa de Guvern.
Tudorel Toader a precizat că nu a mers la Comisia de la Veneţia pentru a cere aprobare pe prevederile ordonanţei de urgenţă.
„Vreau să fac o prealabilă precizare. Eu nu am mers la Comisia de la Veneţia în aceste două săptămâni de două ori, pentru a negocia, cum am auzit în spaţiul public, soluţiile din OUG. Nu am mers la sediul Comisiei nici pentru a solicita şi lua aprobare pentru aceste soluţii. Nu am mers la Comisie, pe cont propriu, fără o prealabilă dezbatere cu decidenţii din ţară”, a mai spus ministrul justiţiei.
Care sunt principalele modificări, potrivit ministrului justiției:
- Se mărește vechimea necesară în profesie pentru cei care vor dobândi funcția de procuror general, prim-adjunct și adjunctul acestuia, funcțiile de conducere pentru DNA și DIICOT, care sunt în prezent de 8 ani. Vechimea minimă va fi de 15.
- Când se fac propunerile pentru procurori șefi, în OUG am preluat modelul de la CSM și, pe viitor, respectivele interviuri și propuneri de proiecte manageriale vor fi transmise în direct.
- Astăzi, detașările de procurori se realizează de către Secția pentru procurori a CSM, când este vorba despre Parchete de judecătorie, tribunal, curte de apel. Când e vorba de funcții la PIICJ, la DNA, la DIICOT detașarea o dispune procurorul general al României. Se vorbește despre separarea carierelor în magistratură. Prin urmare, competența delegării va reveni doar Secției pentru procurori a CSM.
- La DNA și DIICOT va fi necesară o experiență în profesie de 10 ani.
- Se consolidează și statutul procurorului detașat la DNA / DIICOT. Am eliminat posibilitatea revocării procurorului DNA / DIICOT de către procurorul șef în prezența celei mai mici sancțiuni (avertismentul).
- O altă prevedere care a stârnit o amplă dezbatere, după părerea mea inutilă: Comisia de la Veneția a reținut prin diversele canale din țară faptul că cei doi reprezentanți ai societății civile din CSM nu au drept de vot în plenul CSM. Personal, am înțeles care e cauza – dezinfomarea. Am întrebat de unde această informație, am primit răspunsul destul de tranșant: de la cei care voiau să-și consolideze statutul. Cei doi reprezentanți ai societății civile totdeauna au participat la plen, totdeauana au avut drept de vot.
- O altă modificare – ministrul justiției poate sesiza IJ pentru a stabili dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare de către procurori, subliniez, de către procurori. De ce am considerat necesară această soluție? Din două motive – unul, potrivit art. 132 din Constituție, care spune că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, și al doilea, decizia CCR care clarifică raportul dintre ministrul justiției și procurori, pe de o parte, dintre ministrul justiției și președinte, în procedura de numire, pe de altă parte.
- O altă modificare se referă la CSM – forma pe care o modificăm prevede, printre altele, faptul că membrii CSM pot fi revocați din funcție dacă, citez, pierd încrederea celor care i-au ales. Ori, încrederea este un factor de natură subiectivă, care nu poate fi cuantificat. Și atunci, această diferență de abordare subiectivă nu trebuie să se reflecte în statutul unui demnitar, membru al CSM. Este și recomandarea Comisiei de la Veneția, am eliminat-o, am inclus elementele procedurale primite de la reprezentanți ai CSM.
- O altă modificare se referă la amânarea intrării în vigoare până la 30 martie 2019 (finalizarea mandatului României la președinția Consiliului UE). Prin urmare, speranța mea la dumneavoastră ar fi să subliniați diferența dintre a detașa pe cineva pe viitor și a-l menține pe cel detașat de ceva timp. La nivelul CSM, s-a subliniat că detașările în curs se mențin până la data încetării lor. Sigur că noi avem magistrați asimilați care sunt detașați în alte demnități publice și mă refer la zona de Externe, la Bruxelles spre exemplu, unde colegi de-ai mei pregătesc dosarele pentru preluarea de către România a președinției a Consiliului UE. (…)Până s-ar acomoda cei noi trimiși, probabil, s-ar termina și mandatul României. Mai avem la Ministerul Justiției două doamne secretar de stat care sunt detașate. Pentru a elimina orice suspiciune, orice dubiu, una dintre dânsele și-a dat demisia în cursul acestei zile.
- Apelul va fi judecat în complete de trei magistrați, dar, la cererea CSM – care a invocat lipsa acută de personal, de judecători și, implicit, imposibilitatea constituirii unor complete de trei – intrarea în vigoare a acestei prevederi a fost amânată pentru 1 martie 2020.
- Posibilitatea ca magistraţii să se pensioneze la împlinirea a 20 de ani de activitate a fost amânată pentru finalul lui 2019, potrivit ordonanţei de urgenţă care aduce modificări legilor justiţiei, a anunţat, luni, ministrul Tudorel Toader în cadrul unei conferinţe de presă. „Comisia de la Veneţia spune că ar fi o problemă dacă s-ar pensiona judecătorii, procurorii în activitate efectivă. Înţeleg că ar fi aproape 2.100 de magistraţi care ar dobândi vocaţie la pensionare la 20 de ani”, a precizat Toader după şedinţa de guvern. El a explicat că propunerea ca magistraţii să se poată pensiona după 20 de ani de activitate a venit din partea Consiliului Superior al Magistraturii, soluţia aceasta fiind validată de Curtea Constituţională.
„Pentru a ţine echilibrul între dorinţa unora dintre magistraţi, poate, de a se pensiona de îndată la 20 de ani în profesie efectivă de magistrat, de a respecta decizia Curţii Constituţionale (…), de a răspunde preocupărilor Comisiei de la Veneţia (…), s-a propus şi s-a adoptat soluţia amânării până la finele lui 2019, timp în care se va vedea cum se aşază sistemul, se va vedea câţi vor să se pensioneze, câţi se pensionează, câţi intră în sistem prin INM, câţi intră în sistem prin concursul acela la 5 ani vechime în specialitate în profesii juridice şi la finele lui 2019 se va decide”, a punctat ministrul Justiţiei.
Toader a adăugat că, după data de 31 decembrie 2019, în această problemă „vor decide cei care vor avea competenţă”.
Raluca Dan