Guvernul a adoptat, joi, o ordonanță de urgență care modifică legislația primară a pensiilor private, în acord cu angajamentele asumate prin PNRR. Printre schimbări se numără măsuri de contracarare a efectelor negative ale crizelor de la nivel global, dar și o întărire a capacităţii de supraveghere a Autorităţii de Supraveghere Financiară asupra fondurilor de pensii private din România.
Actul normativ vine în contextul actual caracterizat de nivelurile ridicate ale ratei inflaţiei în zona Euro, fenomenul de creştere a preţurilor la energie, creşterea riscului de piaţă cauzată de o volatilitate ridicată pe pieţele financiare, respectiv situaţia pieţelor financiare din Uniunea Europeană marcate de deteriorare a echilibrelor macroeconomice generate de conflictul armat ruso-ucrainean, arată un comunicat de presă al Ministerului Muncii.
Principalele modificări sunt:
– se introduc principii privind regulile de investire şi atribuţiile directorilor de investiţii din cadrul administratorilor;
– se stabileşte un procent de 3% în situaţia în care statul român are deţineri sau participaţii în cadrul entităţilor de private equity, respectiv 5% în cazul în care fondurile de investiţii private de capital în care se investeşte sunt finanţate atât din fonduri alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi ale statului român, diferenţierea s-a realizat în scopul „oferirii unui cadru facil de alocare mai diversificată a activelor pentru creşterea investiţiilor pe piaţa locală”, astfel cum este menţionat în cadrul „Tabloului de bord privind acoperirea recomandărilor specifice de ţară din 2019 şi 2020 ”;
– se introduc dispoziţii tranzitorii aplicabile deţinerilor existente în prezent pentru investiţiile deja efectuate în aceste instrumente financiare aflate în portofoliile fondurilor de pensii private, acestea putând fi păstrate pe întreaga perioadă de existenţă a societăţilor sau fondurilor de investiţii private de capital, administratorii neputând efectua investiţii suplimentare contractelor aflate în derulare decât în condiţiile investiţionale stabilite prin noua soluţie legislativă;
– se precizează atribuţiile structurii de management al riscului în cadrul administratorilor şi principiile privind modul de evaluare a activelor fondurilor şi responsabilitatea administratorilor;
– se suplimentează activităţile privind administrarea unui fond de pensii;
– se stabileşte obligaţia administratorului de a deţine permanent un nivel adecvat de lichiditate, a cărui valoare acoperă activitatea curentă pentru o perioadă de cel puţin 6 luni;
– se prevede obligaţia de constituire la nivelul entităţii a unui comitet de investiţii format din membrii independenţi (care va adopta decizii pentru operaţiunile de investire/dezinvestire), precum şi a unui comitet de remunerare;
– se introduc prevederi privind cerinţele pentru persoanele cu funcţii-cheie şi introducerea unor prevederi exprese privind autorizarea acestor persoane;
– se completează documentaţia aferentă cererii de autorizare, de constituire;
– se stabileşte un comision unic de administrare, perceput de administrator pentru prestarea activităţilor principale şi a celor secundare/conexe;
– se introduce obligaţia respectării, în orice moment, pe parcursul activităţii, a condiţiilor de autorizare şi a celor de funcţionare;
– se completează cerinţele de raportare şi transparenţă;
– se stabileşte dreptul participanţilor şi al beneficiarilor de a cere plata activului personal net sau a pensiei private. Acest drept este imprescriptibil;
– se introduce posibilitatea ca, în cazul declanşării procedurii de administrare specială, ASF să poată desemna Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensii drept administrator special, în condiţiile stabilite prin reglementări, pentru asigurarea unui nivel suplimentar de siguranţă a sistemului de pensii private, în cazul în care niciun alt administrator nu îndeplineşte cerinţele legale în acest sens;
– sunt introduse prevederi referitoare la mandatul directorului general, reglementat de Legea nr. 187/2011.
În prezent, Pilonul II de pensii administrează activele a peste 7,9 milioane de cetăţeni români, acest nivel de acoperire fiind datorat faptului că acest sistem are un caracter obligatoriu.