Guvernatorul BNR Mugur Isărescu nu s-a adresat românilor când a afirmat că e nevoie de calm și un ceai de tei în această perioadă dificilă. Isărescu i-a răspuns europarlamentarului PNL Rareș Bogdan, cel care, cu câteva zile în urmă, le recomandase specialiștilor BNR să bea un ceai de tei, a explicat, joi, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.
În contextul întregii discuții, guvernatorul BNR nu a vrut să-i ironizeze pe români transmițându-le să se calmeze cu ceai de tei, ci a fost o replică ironică la adresa europarlamentarului Rareș Bogdan.
„Apelul era corect, un apel la calm, dar nu se adresa românilor, ci unor politicieni. O criză tratată cu mulți nervi și multă panică face această situație mai grea și a dat și exemple. (…)”, a afirmat Dan Suciu.
„Agitația este caracteristică perioadelor de criză, e de înțeles. Am înțeles și eu mesajul, mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu (director în BNR – n.r.). Este un sfat bun, pentru că și acest canal psiho-social al anticipațiilor, discuțiile care nu se mai termină cu inflația și exagerările sunt specifice, dar nu fac bine”, a declarat Mugur Isărescu.
În urmă cu o săptămână, Rareș Bogdan (PNL) a afirmat la un post de televiziune că „Isărescu ar putea să-și potolească, să-și liniștească subordonații, să îi cheme la un ceai de tei”.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat, joi, că, din iulie 2021, s-a înregistrat o creştere extrem de rapidă a preţurilor, iar în spatele acesteia se află cele legate de costurile de producţie, în special a costurilor cu energia. „România nu mai este pe locul 1 la inflaţie în Uniunea Europeană, avem vreo 7-8 ţări înaintea noastră, inclusiv ţări din zona euro”, a arătat el. Isărescu a îndemnat, apoi, la calm, vorbind despre „discuțiile care nu se mai termină cu inflația și exagerările”, spunând că ar trebui „să mai bem câte un ceai de tei”.
Mugur Isărescu a prezentat, joi, raportul asupra inflaţiei pentru primul trimestru al acestui an.
„Avem, începând cu iulie 2021, o creştere extrem de rapidă a preţurilor, ceea ce reflectă un şoc puternic sau un fenomen de criză, înseamnă o creştere într-o perioadă scurtă, bineînţeles că reflectă un fenomen advers cu totul şi cu totul deosebit. În spatele acestei creşteri a preţurilor de consum din România, ca şi din mai toate ţările europene, este o creştere a costurilor de producţie şi, în special, a costurilor cu energia, deci a preţurilor la energie. Toate formele de energie, inclusiv combustibilii. Se mai adaugă, tot pe partea de costuri, adâncirea sincopelor din lanţurile internaţionale de valoare adaugată cauzate de sancţiuni, reticenţa companiilor vizavi de relaţiile comerciale cu Rusia şi iminenţa unor noi seturi de măsuri în trimestrul 1″, a precizat Isărescu.
El a menţionat că au fost şi câteva episoade de panică în primul trimestru al acestui an.
„Avem, de asemenea, şi câteva episoade de panică, le-am trăit cu toţii, nu le dezvolt. A fost un început de panică calmat, dar a durat vreo două săptămâni pe piaţa valutară, în special pe piaţa caselor de schimb valutar, din motive de lipsă fizică de bancomate, altminteri cursul am reuşit să îl ţinem stabil. Dar a fost panică şi în ceea ce priveşte unele alimente, în special uleiul comestibil şi carburanţii”, a explicat guvernatorul BNR.
El a îndemnat, în acest context, la calm.
„Prețurile la energie s-au transmis în cotațiile produselor agroalimentare pe canalul costurilor cu transportul, îngrășăminte și furaje, dar și pe un fundal de început de panică. De aceea, nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitația este caracteristică perioadelor de criză, e de înțeles. Dar eu cred că autoritățile asta trebuie să transmită, mai calm. Am înțeles și eu mesajul, mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu (director în BNR – n.r.). Este un sfat bun, pentru că și acest canal psiho-social al anticipațiilor, discuțiile care nu se mai termină cu inflația și exagerările sunt specifice, dar nu fac bine”, a mai declarat Mugur Isărescu.
Mugur Isărescu a precizat că „putem să ne consolăm” cu faptul că România nu mai are cea mai mare inflație din Europa. „România nu mai este pe locul 1 la inflaţie în Uniunea Europeană, avem vreo 7-8 ţări înaintea noastră, inclusiv ţări din zona euro. Nu mă refer numai la ţările baltice, toate au inflaţie semnificativ mai mare decât România, dar e vorba şi de Cehia, în mod curios Olanda – şi în cazul Olandei explicaţia nu este uşoară pentru că au gaze în Marea Nordului, dar Olanda face parte din ţările care au mers cel mai mult în direcţia unei economii verzi”, a transmis guvernatorul BNR. El a precizat că şi Bulgaria este înaintea noastră la acest capitol, menţionând că ţara vecină are Consiliul Monetar, iar acesta „presupune o disciplină fiscală extrem de severă, nu au deficitele fiscale pe care le are România”.
De asemenea, Isărescu a adăugat că nici Germania, „vestită pentru fobia pe care o au la inflaţie”, nu stă mult mai bine.
Guvernatorul BNR a mai afirmat că în ultima perioadă au crescut preţurile la energie şi la petrol.
„Sunt majorări de amploare. Dacă ar fi fost numai ţiţeiul sau numai electricitatea… s-au cumulat toate, energie electrică, gaze naturale, într-adevăr aici par să fie mai mici la gaze naturale, dar având în vedere dependenţa multor economii europene de gaze naturale impactul a fost şi este major. Suntem o economie deschisă, nu noi stabilim preţurile la energie, la petrol, la gaze naturale şi este bine când discutăm în public ca s-o spun aşa direct să ne vedem şi lungul nasului. Nu noi stabilim aceste preţuri. Suntem sub impactul lor pentru că am deschis economia de mai mult de 30 de ani. Din 1990 nu mai avem o economie închisă şi nu avem cum să o protejăm decât cu subvenţii”, a explicat Isărescu.
El a precizat că, dacă vrei să protejezi economia cu subvenţii, trebuie să ai o situaţie fiscală solidă.
„Dacă vrei să protejezi cu subvenţii trebuie să ai o situaţie fiscală solidă. Nu este cazul României. Avem o problemă fiscală de ani buni, fiscal bugetară, şi nu avem de unde să mai reducem impozite sau să acordăm ajutoare şi sprijinul acestora, schemele de compensare s-au făcut cu anumite costuri. Faptul că depindem mai puţin de gaze naturale şi petrol din străinătate, mai ales din Rusia, ne ajută în bună măsură, dar nu suficient ca să contracarăm impactul. Nu suntem indepedenţi nici la gaze naturale, nici la petrol. Din această cauză uitaţi cum s-au dus preţurile la combustibili, la carburanţi, cu deosebire în ultimele zile la motorină”, a mai transmis Isărescu.
Raluca Dan