Criza de finanțare poate fi deblocată doar prin continuarea măsurilor de echilibru bugetar
Guvernul de la Atena încearcă să calmeze piețele cu privire la eventualitatea falimentului și ieșirii din Zona Euro, în urma unor semnale contradictorii din ultimele zile.
Grecia va plăti o tranșă din împrumutul luat de la Fondul Monetar Internațional la termenul de pe 9 aprilie, a declarat vineri ministrul adjunct de Finanțe, citat de Reuters. Statul are în prezent mari probleme cu banii, în contextul în care creditorii din Zona Euro și FMI au blocat programul de bailout până în momentul în care noul guvern condus de Syriza va pune pe masă un pachet de reforme credibile.
La începutul acestei săptămâni, ministrul de interne de la Atena a afirmat că este prioritară plata salariilor și pensiilor, și nu plata tranșei de 450 de milioane de euro către FMI. Ulterior, Guvernul a negat că aceasta este poziția oficială.
Oficiali ai Zonei Euro au declarat ulterior că Grecia a transmis în timpul negocierilor că va rămâne fără bani în conturi pe 9 aprilie, informație negată ulterior de ministrul de finanțe.
Atena nu a mai primit fonduri din programul de bailout din august 2014 și a fost nevoită să recurgă la împrumuturi interne, operațiuni de tip repo.
Guvernul grec speră ca reformele propuse să fie aprobate de creditori și să ducă la deblocarea a 7,2 miliarde de euro din programul de bailout și la obținerea a 1,9 miliarde de euro din profiturile obținute de Banca Centrală Europeană din obligațiunile de stat ale Greciei.
Atena a fost salvată de la faliment prin două programe de bailout, în 2010 și 2012, cu o valoare totală de 240 de miliarde de euro. Din 2010, PIB-ul a scăzut cu 25%, iar datoria totală a crescut la 324 de miliarde de euro. Din această sumă, 142 de miliarde vin de la Fondul European de Stabilitate Financiară, în care Germania are cea mai mare cotă – de 63 de miliarde.
V.B.