Guvernul de la Atena face slalom printre presiunile creditorilor internaționali și ale electoratului
Update 16.53
Miniștrii de Finanțe din Zona Euro au țipat și l-au pus la punct în mod agresiv pe colegul lor grec Yanis Varoufakis, criticând încercarea acestuia de a găsi o soluție mai simplă de a primi ajutor financiar, potrivit Bloomberg.
Jeroen Dijsselbloem, șeful Eurogrupului, a respins soluția de a face o plată parțială din programul de bailout, în schimbul unui pachet mai restrâns de reforme. Varoufakis a fost criticat pentru incapacitatea de a implementa reforme economice.
Surse din Eurogrup au declarat că maniera de negociere a lui Varoufakis a fost iresponsabilă și l-au acuzat că le irosește timpul și că este un ”parior” și un ”amator”.
După încheierea întîlnirii, Dijsselbloem a fost întrebat în conferință de presă dacă este posibilă vreo plată parțială. ”Răspunsul poate fi foarte scurt: Nu”, a spus ministrul olandez.
Update 16.09
Șansele ca Grecia să întârzie cu plata unor datorii la termen în următoarele săptămâni sunt de 40%, iar probabilitatea unei ieșiri din Zona Euro este de 30%, potrivit unui sondaj făcut de Bloomberg, la care au răspuns 29 de economiști.
Update 15.09
Declarații Jeroen Dijsselbloem, președinte al Eurogrupului:
De-a lungul ultimelor săptămâni, s-au derulat discuții intense între autoritățile din Grecia și instituții (creditoare). Înțeleg că au fost recent unele semne pozitive, însă avem încă diferențe mari de trecut, în substanța lucrurilor.
Știm cu toții că timpul se scurge. S-a pierdut prea mult timp în ultimele două luni. Așader, este clar că aceste discuții trebuie să aducă mai mult progres semnificativ, astfel încât instituțiile să poată da undă verde pentru un pachet complet, care să fie validat politic de Eurogrup. Responsibilitatea aparține în special autorităților grecești. Găsirea unui acord este în primul rând interesul Greciei.
UPDATE 13.30
Indicele principal al Bursei din Atena a crescut cu 4,5% pe fondul speran’elor unui progres ]n negocierile de la Riga.
Grecia s-a arătat vineri dispusă la o serie de concesii în privința reformelor cerute de creditorii internaționali, în schimbul continuării finanțării, pentru a evita un faliment de stat și ieșirea din Zona Euro – ”Grexit”.
Oficialii europeni afirmă că negocierile trebuie accelerate pentru a se obține un acord în iunie, potrivit Reuters.
Astăzi la Riga, în capitala Letoniei, are loc întâlnirea miniștrilor de Finanțe din Zona Euro.
Joi, premierul grec Alexis Tsipras a afirmat că își dorește un acord până la sfârșitul acestei luni. Angela Merkel, cancelarul Germaniei – principalul creditor al Greciei, prin intermediul EFSF, a afirmat că trebuie gasită o soluție, cu orice preț, pentru a evita situația în care Grecia să ajungă în faliment.
Într-o postare pe blog dinaintea înttâlnirii, ministrul Finanțelor Yanis Varoufakis a afirmat că Grecia a fost de acord cu unele dintre condițiile creditorilor, dar că Zona Euro trebuyie să renunțe la ”o abordare care a eșuat”
Acesta a afirmat că este deschis la unele privatizări și la o agenție fiscală independent, dar a respins orice tăiere suplimentară de pensii sau de salarii și o schimbare a țintelor de surplus bugetar.
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene a afirmat că nu se fa încheia un acord la Riga și a cerut Greciei să grăbească lista de reforme.
Cele două părți sunt încă în dezacord asupra a patru teme: legislația muncii, reforma pensiilor, creșterea TVA și privatizările.
De la venirea la putere a lui Tsipras, în ianuarie, negocierile dintre Grecia și finanțatorii internaționali – UE, BCE, FMI – au fost caracterizate de blocaje, în contextul în care partidul Syriza încearcă să-și pună în aplicare programul electoral anti-austeritate.
Grecia s-a angajat să parcurgă un program de reforme, prin cele două programe de bailout, cu un total de 240 de miliarde de euro, care au evitat intrarea în faliment, în 2010 și 2012. Însă, de atunci, PIB-ul a scăzut cu 25%, în parte din cauza măsurilor de austeritate, iar datoria totală a crescut la 324 de miliarde de euro. Din această sumă, 142 de miliarde vin de la Fondul European de Stabilitate Financiară, în care Germania are cea mai mare cotă – de 63 de miliarde.