Rugăciunea lui Isus din grădina Ghetsimani reprezintă unul dintre cele patru lucruri prăznuite în joia mare.
Aşezată la răsăritul Ierusalimului, lângă muntele templului, cea mai renumită grădină din Ţara Sfântă este locul în care mântuitorul venea adesea pentru rugăciune.
Grădina de pe muntele măslinilor este încadrată în actuala curte a Bisericii Tuturor Naţiunilor, Biserica Agoniei, construită pe ruinele unei biserici distruse în anul 614 şi ale unei biserici cruciate, distruse în anul 1219. Foarte aproape se află Biserica Sfânta Maria Magdalena, a ruşilor, cu turle moscovite, construită de ţarul Alexandru al III-lea, în memoria mamei sale.
Grădina Ghetsimani se întinde pe douăzeci de hectare de teren, plantat în special cu măslini. Cea mai mare parte din grădină o stăpâneşte Biserica Ortodoxă, iar a doua este în posesia Bisericii Romano-Catolice.
În Grădina Ghetsimani se află patru locuri de închinare, dintre cele mai importante pentru toată lumea creştină: mormântul Maicii Domnului, peştera Ghetsimani, piatra prinderii lui Iisus şi biserica sfântului arhidiacon Ştefan.
Grădina Ghetsimani a fost văzută drept loc de pelerinaj încă din primele secole creştine, fiind vizitată de “pelerinul anonim din Bordeaux”, în anul 333, ale cărui note de călătorie sunt considerate a fi cele mai vechi mărturii ale pelerinajelor în Ţara Sfântă.
Roxana Mera