Procurorul general Tiberiu Nițu încă este așteptat să soluționeze un conflict de competență, pentru că Radu Pricop este deja urmărit penal de Secția a II-a a Parchetului General
DIICOT a declanşat de mai multe luni un conflict pozitiv de competenţă pentru că a deschis propriul dosar privind reţeaua retrocedărilor controversate din Argeş, în care este implicat ginerele lui Traian Băsescu, avocatul Radu Pricop, omul de afaceri Valentin Vișoiu și alții. Dosarul a fost deschis în urma unui memoriu adresat de Radu Pricop.
În aceste condiții, procurorul general este chemat să soluționeze acest conflict pozitiv de competență, pentru că Radu Pricop este urmărit penal de Secția a II-a a Parchetului General, iar la DIICOT urmărirea penală este efectuată in rem. Nici până acum, procurorul general Tiberiu Nițu nu a dat un răspuns la cererea de soluționare a conflictului de competență.
Între timp, Parchetul General aşteaptă expertiza din dosarul retrocedării ilegale a averii Brătienilor din Ştefăneşti, în care a fost sub acuzare ginerele preşedintelui Traian Băsescu şi omul de afaceri Valentin Vişoiu, alături de alte 9 persoane.
Procurorii Secției a II-a din Parchetul General au început de acum aproape jumătate de an urmărirea penală împotriva celor care urmau să încaseze nu mai puţin de 10 milioane de euro din retrocedarea ilegală a unui teren de 90 de hectare care aparţinuse familiei istorice Brătianu, către un grup select de cumpărători de drepturi litigioase. ANRP a suspendat, anul trecut, plăţile, iar Prefectura Argeş a cerut revizuirea sentinţei definitive ce datează din 2009.
Acuzaţiile principale din dosarul deschis de Parchetul General sunt de fals şi înşelăciune, după ce legatarul ultimului membru al familiei Brătienilor (desemnat de nora lui Dinu Brătianu) a aflat că 90 de hectare aparţinând vechii familii au fost retrocedate pe baza unui document care arăta că filiaţia Brătienilor s-a întrerupt prin moartea, în 2009, a Eleonorei Brătianu. Legatarul a demonstrat că procesul de retrocedare s-a desfăşurat fără ca Eleonora Bărtianu să fi cunoscut acest lucru, statul fiind „păcălit” să despăgubească o asociere de oameni de afaceri apropiaţi, după cum urmează să fie demonstrat, preşedintelui.
Cunoscut în 2013 pentru câteva luni drept iubitul Ioanei Băsescu, Radu Pricop s-a căsătorit cu fiica cea mare a preşedintelui în luna iunie a acestui an, la scurt timp după ce a devenit oficial suspect, fiind pus sub acuzare în dosarul deschis de PICCJ în urma unei autosesizări din presă. În dosar sunt vizate în total 11 persoane. Radu Pricop a fost avocatul cumpărătorilor de drepturi liltigioase şi a susţinut în permanenţă că Eleonora Brătianu (moştenitoare alături de cei de la care cumpăraseră Vişoiu&compania drepturile litigioase) nu a revendicat suprafaţa de 90 de hectare de la Ştefăneşti. Avocatul Pricop a mai susţinut, ca răspuns la acuzaţii, că documentul privind moartea Eleonorei Brătianu reprezintă o „eroare materială” a unui notar care a trecut pe document numele greşit.
Până în februarie 2009 când afacerea Brătianu era pusă la punct în instanţă, preşedintele ANRP era Ingrid Zaarour.
După modelul brevetat la Constanţa de apropiaţi ai primarului Radu Mazăre, omul de afaceri Valentin Vişoiu, soții Aritina și Niculae Bădulescu şi Florin Şerban Barbu susţin că au cumpărat drepturile litigioase de la o ramură a familiei Brătienilor. În proces au fost reprezentaţi de avocatul Radu Pricop, devenit celebru după ce s-a căsătorit cu fiica cea mare a preşedintelui Ioana Băsescu. În proces ar fi fost folosite mai multe documente false, avocatul aducând, pe lângă dovada morţii premature a Elenei Brătianu (cu doi ani înainte ca urmaşa Brătienilor să treacă în nefiinţă), o expertiză care supraevalua terenul ce urma să fie răscumpărat de stat. Procesul a fost câştigat definitiv în 2009, în 2010 le-au fost recunoscute integral drepturile cumpărătorilor de drepturi litigioase, iar în 2011 a fost dispusă recompensarea pretinşilor legatari cu 10 milioane de euro de la ANRP.
Iţele afacerii depăşesc însă cu mult limitele falsului din instanţă, pe care acum Prefectura încearcă să-l lămurească în cadrul unui proces de revizuire a sentinţei programat pentru luna octombrie.
Fondul Proprietatea, tranzacţionat prin firmele de brokeraj ale acţionarilor
Luând pe rând personajele controversatului proces, acestea sunt legate în afaceri, invariabil de Adriean Videanu, cel mai aprig luptător pentru „întărirea” Fondului Proprietatea. Trioul Valentin Vișoiu, Barbu Florin Șerban și Niculae Bădulescu face afaceri din 2004, iar în 2006 a dat lovitura cu afacerea BVB Real Estate – preluată mai târziu de Sven Lemmes (AIG Lincoln Lakeview) în asociere cu Dinu Patriciu, pentru 3 milioane de lei. Afacerea începută de cei trei intreprinzători a fost tranzacţionată, în 2013, în favoarea investitorului sud-african NEPI, pentru suma de 61,7 milioane de euro.
Cei trei parteneri au fost, în 2007, şi beneficiarii unui aviz controversat pentru construirea unui complex rezidenţial pe 0,61 hectare, în strada Emanoil Porumbaru (în zona cuprinsă între B-dul Aviatorilor, B-dul Constantin Prezan, Şoseaua Kiseleff şi Str. Ion Mincu).
Jurnaliştii săptămânalului Gherila Urbană din Piteşti susţin însă că pe lângă personajele aflate în prim-planul dosarului de instanţă, un alt cumpărător de drepturi litigioase (dar la mâna a doua) este Gabriel Gheorghe, nimeni altul decât mâna dreaptă a lui Adrian Videanu în casa de brokeraj Equity Invest. În 2011, cu un an înainte ca Adrian Videanu să părăsească oficial afacerea Equity, Ziarul Financiar publica un interviu cu directorul general al casei de brokeraj care susţinea că activitatea companiei este centrată pe tranzacţionarea acţiunilor Fondului Proprietatea.
Da, am tranzacţionat preponderent acţiuni Fondul Proprietatea. Tranzacţiile au fost realizate de clienţi persoane fizice care au vândut prin intermediul nostru după ce am redus foarte mult comisioanele
Gabriel Gheorghe
director general al Equity Invest
declaraţie pentru ZF – 2011
Jurnaliştii financiari aminteau în acelaşi material şi despre proiectul lui Adriean Videanu (ca ministru al Economiei) de înfiinţare a celor două companii energetice (cu activele Hidroelectrica, Nuclearelectrica, complexele Turceni, Craiova şi Rovinari) la care acţionar minoritar era Fondul Proprietatea. Vişoiu & Co sunt ei înşişi acţionari la Fondul Proprietatea ca urmare a afacerilor cu drepturi litigioase.
Mihaela Chiper