Guvernul german va finanța achiziționarea a încă 14 vehicule Piranha pentru Armata Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut vineri de către ministrul german al Apărării Boris Pistorius, aflat într-o vizită oficială la Chișinău, pentru predarea unui lot de asistență medicală din partea Germaniei.
„Susținem R. Moldova și în ceea ce privește apărarea aeriană, interceptarea dronelor, iar echipamentele vor fi livrate anul viitor”, a declarat Boris Pistorius, citat de publicația zdg.md.
Anatolie Nosatîi, ministrul apărării de la Chișinău, a vorbit în cadrul conferinței comune despre ajutorul oferit de către Germania de-a lungul timpului. ”Echipamentele medicale expuse astăzi aici, destinate personalului miliar, vor îmbunătăți considerabil situația la capitalul gestionarea situațiilor mediale de urgență și acordarea primului ajutor în condiții de teren. Acestea sunt doar o parte din bunurile primite de Armata națională de-a lungul anilor din partea Guvernului german. Mă refer la oferirea loturilor de tehnică specială destinată transportării materialelor periculoase care au constituit o contribuție majoră la un mediu mai sigur pentru cetățeni (…). Am încredere că dialogul constructiv de astăzi va impulsiona conlucrarea noastră, pentru că tot ce ne dorim este să avem capacități de apărare suficiente pentru a fi capabili să menținem pacea și să asigurăm un mediu de securitate stabil și prosper pentru cetățenii R. Moldova”, a declarat Nosatîi.
Armata Republcii Moldova a recepționat, în 2023, 19 vehicule „Piranha”, în contextul realizării obiectivului de modernizare și în baza acordului semnat cu Germania în 2021.
Conform Ministerului Apărării, transportoarele „Piranha-3 H” sunt utilizate în cadrul procesului de instruire a militarilor din Batalionul 22 „Căști albastre” care urmează să fie detașați în misiuni peste hotare.
Republica Moldova este stat neutru, însă zona transnistreană se află sub ocupația forțelor militare ale Federțaiei Ruse din 1991. Ofensiva Rusiei împotriva Ucrainei începută în 2022 a evidențiat vulnerabilitatea Republicii Moldova, în special lipsa unor sisteme radar, pentru a-și putea proteja populația în cazul căderii unor rachete pe propriul teritoriu.
De asemenea, noua realitate geopolitică a tăiat accesul terestru al Rusiei la Transnistria și adus R. Moldova în postura de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, alături de Ucraina. Aceste tendințe au determinat Rusia să intensifice ”războiul hibrid”, manifestat prin acțiuni subversive, atacuri cibernetice, activarea unor zone infracționale pentru proteste de stradă, război informațional sau șantaj energetic.
T. S.